Tariceanu - patru plangeri penale

"Nu cred ca provin de pe linia Macovei-Basescu. Provin din sistem. Sunt unul dintre cei 2.057 de procurori ai Romaniei si cred ca atat in sectia de procurori, cat si in plenul CSM, de cate ori am ridicat probleme, le-am justificat si as putea sa spun ca exista o buna colaborare."


» "Cred ca o reforma in justitie nu implica neaparat existenta anumitor oameni. Nu personalitatea unui sef de institutie sau nu un conducator de institutie. Intr-adevar, prin personalitatea unui sef de institutie se pot
influenta anumite lucruri, dar eu cred ca la reforma in justitie participa mai multe institutii."

Procurorul general, Laura Codruta Kövesi, 34 de ani, fiica sefului Parchetului de pe langa Judecatoria Medias (aflat in aceasta functie de 27 de ani), l-a inlocuit in octombrie anul trecut pe Ilie Botos la conducerea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Din 1995 pana in 1999, Laura Codruta Kövesi a fost procuror la Sibiu, intre 2000 si 2006 a ocupat functia de procuror-sef al structurii teritoriale Sibiu de combatere a criminalitatii
organizate, iar ulterior, timp
de trei luni, a condus Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Sibiu.

» Cum poate ajunge cineva procuror general la 33 de ani?
— Probabil asa cum am ajuns si eu: prin munca, perseverenta, consecventa si profesionalism.
» Cat de mult au contat in aceasta ecuatie tatal dvs., procurorul Ioan Lascu, si relatiile lui in ascensiunea dvs.?
— In ceea ce priveste cariera profesionala, pot sa spun ca tatal meu m-a influentat in sensul ca am invatat meserie de la el, are o experienta foarte mare in domeniul juridic. In ceea ce priveste ascensiunea profesionala, nu a existat nici un fel de influenta.
» Cat de credibila este aceasta afirmatie in contextul in care tatal dvs. era procuror-sef la Medias, iar dvs. ati avansat foarte repede in fruntea DIICOT Sibiu?
— Ce intelegeti prin foarte repede? Am ajuns dupa o munca de 9-10 ani. Din 2000 pana in 2004 am fost singurul procuror din judet care a lucrat pe acest sector de crima organizata. Fiind un domeniu foarte variat, cu multe dosare, nu au fost si alti doritori.
» Opozitia parlamentara incearca sa schimbe legea astfel incat procurorul general si seful Departamentului National Anticoruptie sa fie numiti de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), si nu de presedinte. Multi magistrati sustin ca in acest fel independenta procurorilor s-ar consolida, in vreme ce altii socotesc ca ar fi mai degraba o solutie pentru indepartarea dvs. si a lui Daniel Morar. Ce credeti?
— Nu comentez legile, nu comentez modul in care sunt adoptate, dar intr-adevar CSM este prin lege garantul independentei justitiei.
» Care este secretul bunei dvs. relatii cu CSM?
— Comunicarea. Eu consider ca prin comunicare poti rezolva orice problema.
» Dat fiind ca ati fost propusa de Monica Macovei, care a avut mereu o relatie dificila cu CSM, si ati fost numita de presedintele Basescu, e de mirare ca ati fost adoptata atat de repede de Consiliul Superior al Magistraturii.
— Nu cred ca provin de pe linia Macovei-Basescu. Provin din sistem. Sunt unul dintre cei 2.057 de procurori ai Romaniei si cred ca atat in sectia de procurori, cat si in plenul CSM, de cate ori am ridicat probleme, le-am justificat si as putea sa spun ca exista o buna colaborare.
» Vreti sa spuneti ca, fiind din sistem, CSM v-a adoptat in mod natural
.
— Probabil.
» Credeti ca reforma justitiei autohtone poate merge mai departe si in absenta Monicai Macovei?
— Cred ca o reforma in justitie nu implica neaparat existenta anumitor oameni. Nu personalitatea unui sef de institutie sau nu un conducator de institutie. Intr-adevar, prin personalitatea unui sef de institutie se pot influenta anumite lucruri, dar eu cred ca la reforma in justitie participa mai multe institutii si cred ca trebuie sa fim constienti de rolul pe care il avem si trebuie doar sa ne facem treaba asa cum trebuie.
» Cu alte cuvinte, reforma a atins acel nivel in care nu ar mai fi nevoie ca o persoana ca Macovei sa le miste din loc si ca ele se pot misca si fara ajutorul ei.
— Oarecum.
» In cazul in care Parlamentul decide suspendarea presedintelui Basescu, s-ar putea redeschide in perioada suspendarii dosarele in care este implicat?
— "Dosarele presedintelui", cum le spuneti dvs., sunt suspendate in acest moment datorita acelei imunitati pe care i-o confera functia de sef al statului. Doar atunci cand isi pierde aceasta calitate in mod definitiv atunci isi pierde si imunitatea
.
» Presedintele Basescu va da telefon?
— Am mai vorbit cu dl presedinte la telefon.
» Ce?
— De exemplu l-am invitat la bilantul Ministerului Public. Dar nici un politician nu m-a sunat si nimeni nu a facut nici un fel de presiuni asupra mea.
» Cu primul ministru vorbiti la telefon?
— Nu.
» Se intampla sa va si consultati cu presedintele in anumite probleme?
— Nu m-am consultat niciodata cu presedintele.
» Va cheama la Cotroceni din cand in cand?
— Nu. Nu am discutat niciodata dosare penale cu politicieni.
» Cate plangeri penale exista impotriva presedintelui Basescu?
— Nici una.
» Dar impotriva premierului Tariceanu?
— Patru.
» E normal ca presedintele sa va recomande memorii semnate eventual de persoane urmarite penal?
— De la administratia prezidentiala vin zilnic memorii, pentru foarte multi cetateni nemultumiti de felul in care lucreaza justitia, trimit memorii si la Parlament, si la Presedintie si la Ministerul Justitiei, si toate acestea ne sunt retrimise noua pentru verificare. Recomandari nu primim, dar memorii da.
» In cat timp estimati ca se incheie ancheta in cazul "biletelul" referitoare la biletul trimis de premier presedintelui pentru a-i sugera acestuia sa intervina in justitie in favoarea lui Patriciu?
— Nu pot estima, pentru ca nu eu solutionez dosarul.
» Nu exista nici un fel de predictii, nici un fel de elemente prin care procurorii sa fie constransi sa nu mai prelungeasca anchetele ani de zile?
— Dosarele sunt repartizate procurorului de caz. Poti sa-i dai un termen prin care ii recomanzi sa termine dosarul, dar nu-i poti impune procurorului de caz un anumit ritm. Orice procuror ierarhic poate sa verifice stadiul dosarului pentru a vedea daca nu a fost uitat in fiset, dar nu poti obliga finalizarea dosarului intr-un anumit termen.
» Macar la nivel de ani ar putea fi impuse termenele, fiindca sunt dosare care zac de peste zece ani.
— Durata finalizarii unui dosar depinde mult de complexitatea acestuia.
» Ce se mai poate face pentru a fi readusi in tara marii fugari? Ristea Priboi, Severin Tcaciuc, Omar Hayssam, Sorin Beraru, Gregorian Bivolaru, Adrian Tarau etc.?
— Toti acestia sunt in faza de urmarire penala si au fost dati in urmarire prin Interpol, pentru ceilalti precum Priplata, care se afla in faza de judecata, au fost cerute extradari.
» Aveti o statistica a dosarelor disjunse. Se observa de multe ori ca, atunci cand un om de afaceri influent sau un politician este cercetat intr-un dosar, atunci dosarul se disjunge, personajele importante scapa, iar vinovatii marunti platesc.
— Nu avem o astfel de evidenta.
» Recent presa a readus in discutie acest model in cazul Sun Oil.
— In dosarul Sun Oil au fost emise doua rechizitorii, iar fata de Radu Berceanu s-a dispus suspendarea urmaririi penale in anul 2002.
» Traian Basescu cunoaste dosarele in care sunt implicati politicieni?
— Nu stiu, intrebati-l. Nu-l informez despre asa ceva.
» Totusi recent a spus ca se asteapta ca in urmatoarea perioada dosarele mari sa se finalizeze. Asa este?
— Nu stiu la ce s-a gandit dl presedinte.
» Cati politicieni sunt in anchete?
— Nu avem statistici dupa locul de munca al invinuitului.
» Politicienii fac parte din ceea ce se numeste coruptie la nivel inalt, fenomen monitorizat atent si de UE. Ar fi interesant sa aflam cat la suta din parlamentari au dosare?
— Trebuie sa vedem pentru ce sunt, pentru infractiuni de drept comun, de exemplu accidente de circulatie, vatamare corporala din culpa, neplata pensiei alimentare
, acestea sunt instrumentate de procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie; daca sunt fapte de crima organizata, sunt la DIICOT, daca sunt de coruptie, sunt la DNA. Statistica noastra nu este pe politicieni.
» si nici nu veti face astfel de statistici?
— Nu, putem face unele studii criminologice daca vrem neaparat.
» Cand estimati ca vor fi gata dosarele RAFO, SNTR care treneaza de cativa ani?
— Nu pot estima. La RAFO au fost emise trei rechizitorii (doua in 2005 si unul in 2006) si sunt in lucru alte cinci dosare, iar SNTR este la DNA.
» Presedintele Basescu a vorbit despre eventualitatea deschiderii unor dosare: Banca Agricola, Bancorex, BID, tigareta 2. De ce ar fi necesara redeschiderea lor?
— Nu stiu, intrebati-l pe dumnealui. Eu nu am dispus o verificare in aceste dosare.
» Exista argumente care sa sustina nedeschiderea sau deschiderea lor?
— Nu stiu ce este cu aceste dosare. O declaratie publica nu e un argument pentru a face un dosar penal. Un dosar poate fi redeschis daca exista date sau indicii ca solutia nu este legala.
» Il cunoasteti pe Muntean, seful Transgaz Medias, fost deputat PD?
— Il cunosc de multi ani, de cand eram in liceu.
» E prieten cu tatal dvs. procurorul Ioan Lascu?
— Da, cunostinte. In Medias toata lumea se cunoaste cu toata lumea. Am jucat baschet, dl Munteanu venea la sala.
» Dar pe Ilie Carabulea, patronul Atlassib, cel mai bogat om de afaceri din Sibiu, locul 65 in topul celor mai bogati oameni de afaceri din Romania?
— Cred ca ne-am vazut de cateva ori la Parchet. Nu-l cunosc personal.
» Exista o serie de informatii care sugereaza ca tatal dvs., procurorul Lascu, se cunoaste bine cu democratul Muntean si cu omul de afaceri Carabulea si ca ascensiunea dvs. a avut loc datorita influentei tatalui dvs.
— Nu e adevarat.