Dell şi HP se confruntă cu o criză a acumulatorilor pentru laptopuri

Dell a anunţat că industria de calculatoare personale se confruntă cu o criză a acumulatorilor pentru laptopuri, in parte din cauza unui incendiu recent ce a distrus sediul unui furnizor important, insă compania apelează la alţi furnizori pentru a limita majorarea preţurilor, scrie Reuters.
Dell, numărul doi mondial in producţia de calculatoare după Hewlett-Packard (HP), a anunţat că preţurile la acumulatori au crescut din cauza crizei provocată in parte de incendiul ce a avut loc la fabrica LG Chem din oraşul Ochang.
LG Chem este al doilea producător de acumulatori din Corea de Sud.
Incendiul a condus la o criză de acumulatori la nivel global ce ar putea afecta 40% din livrările pentru al doilea trimestru ale Asustek Computer, numărul doi in producţia de PC-uri din Taiwan, potrivit unui oficial al companiei.
LG Chem concurează in producţia de acumulatori cu Samsung SDI şi compania japoneză Sony.
Producătorul sud-corean estimează că fabrica de la Ochang va reincepe producţia in două sau trei luni.
Analistul firmei
Macquarie Securities, Daniel Chang, a precizat că oferta de acumulatori pentru laptopuri in primul trimestru a fost deja redusă, incendiul determinand producătoriii de PC-uri să achiziţioneze de la alţi producători, precum Sony şi Panasonic.
Vanzările de laptopuri au reprezentat 30% din venitul Dell in trimestrul precedent, in timp ce aplicaţiile şi produsele periferice au reprezentat 17%.

Ce poate face un anunt online

Un american a ramas fara aproape toate lucrurile din casa dupa un anunt fals pe Craigslist.

Americanul Robert Salisbury din Jacksonville, Oregon, a fost victima unei fraude mai putin obisnuite, generata de un simplu anunt pe popularul site de anunturi gratuite Craigslist.com.

Anuntul a aparut intr-o sambata, spunand ca Robert Salisbury era nevoit sa se mute de urgenta, datorita unor circumstante nedezvaluite si ca, de aceea, toate lucrurile sale erau disponibile gratuit pentru oricine le-ar fi vrut.

Salisbury nu a stiut de anunt
pana cand nu a fost sunat de o femeie care a vrut sa verifice daca acesta era autentic. Intorcandu-se acasa, americanul a observat un camion
in care a recunoscut cateva din lucrurile sale, printre care aparatul de tuns iarba si scarile de lucru. El i-a spus soferului ca acestea erau lucrurile sale si ca nu erau de dat, dar acesta a refuzat sa i le returneze, aratandu-i anuntul tiparit de pe site-ul Craigslist si afirmand ca in consecinta avea tot dreptul sa le ia, si a plecat mai departe.

Americanul a plecat in continuare spre casa, pe drum observand alte masini
carand lucruri de-ale sale. Odata ajuns acasa, Salisbury a gasit aproximativ 30 de oameni misunand prin curte, nefiind clar daca acestia intrasera si in casa. Proprietarul a incercat sa-i faca pe acestia sa paraseasca casa, dar a fost ignorat, vizitatorii fluturandu-i anuntul printat de pe internet ca pe o decizie legala. “Credeau cu sinceritate ca, deoarece aparuse pe internet, anuntul era si valid,” a afirmat acesta cu stupefactie.

Salisbury a fost nevoit sa cheme politia desi, pana in momentul in care aceasta a ajuns la fata locului, multi dintre vizitatori plecasera cu diverse alte obiecte, astfel incat Salisbury n-a mai putut decat sa ofere politiei informatiile despre numerele de inmatriculare ale masinilor acestora.

Interesant este ca dintre toti cei care au raspuns la anunt, o singura persoana s-a gandit sa contacteze proprietarul pentru a verifica autenticitatea acestuia. Femeia in cauza, Michelle Easley, venise la adresa lui Salisbury deoarece era interesata de calul descris in anunt ca unul abandonat si care putea fi luat de orice doritor. Easley a devenit suspicioasa cand a vazut calul, ce nu parea deloc a fi abandonat, si l-a sunat pe proprietar.

Frauda a fost posibila datorita faptului ca Craigslist are o politica de anonimitate a celor care posteaza anunturi pe site, care nu se afla la prima situatie de acest gen. Cazul este investigat de catre politie impreuna cu cei de la Craigslist pentru a afla cine se afla in spatele anuntului. Intre timp, Salisbury asteapta ca obiectele personale sa ii fie gasite, el afirmand ca va accepta lucrurile care ii vor fi returnate, fara intrebari suplimentare.

Penetrarea broadband in Romania a ajuns la 9,8%

Romania nu mai este chiar codasa Uniunii Europene in ceea ce priveste penetrarea conexiunilor fixe de tip broadband. Daca in iulie 2007 Romania era pe penultimul loc (inainte de Bulgaria), cu o rata de 6,6%, la sfarsitul anului aceasta a ajuns la 9,8%, conform ultimului raport publicat de Uniunea Europeana.Romania a depasit astfel Polonia, Slovacia si Grecia, Bulgaria ramanand pe ultimul loc, dar se afla inca departe de media Uniunii Europene, care este de 20%. La polul opus se situeaza Danemarca, Finlanda, Olanda si Suedia, cu rate intre 35,6% si 31,2%, care se afla si in topul mondial la acest capitol.Din aceasta piata, sectorul cel mai important ramane cel al telefoniei mobile, cu venituri anuale de 137 miliarde €. Penetrarea telefoniei mobile in UE a ajuns la sfarsitul lui 2007 la 112%, fata de 103% in urma cu un an. Penetrarea telefoniei mobile 3G a crescut pana la 20%, reprezentand 88 milioane de abonamente, iar serviciile de date mobile au inregistrat o crestere anuala de 40%. Telefonia fixa a scazut in acest timp cu 5%, odata cu migrarea utilizatorilor servicii servicii mobile sau bazate pe IP.

Bluetooth sings the Blues

Compania britanică CSR (numărul 1 mondial în producerea şi dezvoltarea de chipuri Bluetooth), vor să revoluţioneze device-urile (în speţă telefoanele) capabile de redare MP3. Până acum problema majoră la un astfel de "music phone" a fost durata de viaţă a bateriei. Ei bine, lucrurile se vor schimba în scurt timp.

Cei de la CSR au reuşit să creeze un chipset Bluetooth nou, care în acelaşi timp poate decoda muzică în format compresat (MP3 de exemplu), asemenea procesoarelor telefoanelor mobile, însă cu un consum de curent mult mai mic.

Chipul denumit Musicore 1, nu numai că prelungeşte timpul de ascultare la 100 de ore pe un telefon mobil obişnuit, dar costă doar 25% din preţul procesoarelor audio folosite astăzi, şi pe lângă asta, este şi mai mic cu 36 de mm2.

Mostre ale acestui chip integrat de doar 3.8 x 4.8 milimetri, sunt deja disponibile pentru producătorii interesaţi. Producţia în masă este programată să înceapă în luna septembrie a anului curent.

Aşteptăm cu nerăbdare integrarea acestui chipset în toate telefoanele mobile de acum înainte, lucru foarte probabil să se întâmple, atâta timp cât este mai ieftin, consumă mult mai "puţină baterie" (pentru că nu va mai folosi de loc procesorul telefonului mobil), şi este mai mic decât un procesor audio.

Dependenţa de internet este o boală psihică

Conform ultimului editorial din binecunoscuta publicaţie, American Journal of Psychiatry, dependenţa de internet ar trebui să fie recunoscută drept o boală psihică veritabilă. Jerald Block ( editor pentru AJP), spune că orice activitate exagerată şi nefondată legată de internet (gaming, pr0n, sau chiar "messenger") este un semn al unei dependenţe psihice.

Domnul Block, a dat drept exemplu zece cazuri de deces petrecute în câteva internet cafe-uri din Koreea de Sud. Statisticile despre internet sunt alarmante de fapt în toată regiunea Asiei. Tot în Koreea de Sud de exemplu, un adolescent petrece în medie cam 23 de ore pe săptămână în faţa calculatorului pentru gaming online (şi asta doar pentru gaming online...). Pe lângă acest fapt, mai mult de 210.000 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale datorită timpului prea mare petrecut în faţa calculatorului în anul 2006.

Jerald Block, prezintă patru dintre cele mai importante etape legate de dependenţa de internet. Pierderea noţiunii timpului, neglijarea orelor de somn sau de masă, sunt doar una dintre aceste patru faze. Agresivitate sau depresie atunci când PC-ul nu mai merge, combinată cu nevoia constantă de a îmbunătăţi configuraţia PC-ului (fără un alt scop, ci doar ca să fie cel mai...), şi în final, izolarea de societate şi plafonarea profesională sunt celelalte trei (şi cele mai periculoase) etape ale dependenţei.

Analize medicale pe spinarea cărbuneştenilor

Funcţionarii Primăriei din Târgu-Cărbuneşti au parte de toate privilegiile. În timp ce cărbuneştenii emigrează în ţări străine pentru a nu muri de foame în oraş, angajaţii administraţiei beneficiază chiar şi de control medical plătit din taxele şi impozitele localnicilor. Secretarul oraşului nu cunoaşte însă prea multe despre aceste analize acordate de stat iar primarul interimar dă vina pe Consiliul Local care a acordat această facilitate. Alţi primari de localităţi susţin însă că n-au auzit de aşa ceva iar faptul că statul plăteşte până şi pentru analizele medicale este aberant.

Salariaţii de la Primăria oraşului Târgu-Cărbuneşti se pot considera fericiţi pentru că nu scot din buzunar nici măcar 50 de lei pentru a-şi face analizele medicale. Conducerea administraţiei locale s-a gândit la sănătatea angajaţilor şi a alocat banii
necesari astfel încât aceştia să fie examinaţi medical. Cu alte cuvinte, mai bine de o sută de slujbaşi ai Primăriei din Târgu-Cărbuneşti s-au bucurat de control medical anual. Altfel spus, cei 48 de angajaţi de la „autoritatea executivă”, alte nouă persoane de la evidenţa populaţiei, 26 de poliţişti comunitari şi angajatele de la biblioteca orăşenească au primit cu toţii câte un consult medical gratuit în valoare de 50 de lei pentru fiecare persoană. În total, de la bugetul local au fost plătiţi mai bine de 5500 de lei pentru achitarea acestor controale medicale.
Secretarul nu ştie, nu cunoaşte

Cu toate că a dat girul legalităţii pe hotărârea prin care se alocau controalele medicale pentru salariaţi, secretarul Ovidiu Dogaru susţine că nu cunoaşte problema. „Aoleu, mă lovirăţi! Nu ştiu! Chiar nu ştiu ce să vă zic!(…) O să mă documentez. Îmi cer scuze că sunt în off-side; nu le pot şti nici eu pe toate”, declară secretarul Primăriei de la Târgu-Cărbuneşti.
Primarul se bâlbâie

La fel de „informat” în privinţa acestei situaţii este şi primarul interimar Iuliu Călina. „Acest control medical a fost prins în programul acela pentru toţi salariaţii primăriei. A fost un contract încheiat”, afirmă edilul şef. În plus
, Călina mai ştie că pentru realizarea acestor controale „a venit o caravană de medici”. Primarul nu cunoaşte însă care au fost criteriile ce au stat la baza alegerii „caravanei de medici” şi nici dacă a fost organizată o licitaţie în acest sens. Surprinzător este faptul că Iuliu Călina vorbeşte ca şi cum abia acum două luni ar fi aterizat la Primăria Târgu-Cărbuneşti cu toate că edilul s-a aflat la conducerea administraţiei locale încă din anul 2000.
Controlul medical - o enigmă pentru edili

Examenul medical de care beneficiază salariaţii Primăriei Târgu-Cărbuneşti este o surpriză şi o enigmă pentru alţi primari de localităţi. De exemplu, Ion Băluţă, primarul din Târgu-Logreşti, consideră că examenul medical este „un gest de civilizaţie” ce nu trebuie plătit de către primărie. În plus, afirmă că la Primăria Logreşti, angajaţii nu beneficiază de acest control gratuit dar mai spune că nu a auzit de aşa ceva. Nici edilul din Polovragi, Ştefan Făsuescu, nu achită controalele medicale ale salariaţilor deoarece, spune el, „le plătesc CAS-ul şi astfel au asistenţa medicală gratuită; asta ar însemna că plătesc de două ori”. În acelaşi timp, la Stoina, primarul Constantin Vlăduţu afirmă că nici funcţionarii săi nu au parte de aceste analize medicale şi că nu i se pare normal acest lucru.
Şi la Slivileşti, primul gospodar Sorin Bucurescu nu achită de la bugetul local controalele medicale. „Dacă cei de la Consiliul Local au dat astfel de hotărâre înseamnă că sunt anormali. Cum să le dea aşa ceva? Nu au destule sporuri?!”, opinează şeful administraţiei locale din Slivileşti.
Cu toate acestea, la Târgu-Cărbuneşti, un oraş unde administraţia locală se sufocă în timp ce oraşul este muribund, funcţionarii au parte de toate privilegiile, statul având grijă ca aceştia să fie la zi cu analizele medicale.

Trafic greu pe Gutin din cauza zapezii de pe carosabil si a lipsei utilajelor de interventie

Prefectul Maramuresului, Gyongyike Bondi, a discutat telefonic, miercuri seara, cu directorul sectorului Maramures al Companiei Nationale de Drumuri, Mircea Pop, caruia i-a cerut sa se actioneze cu prioritate pentru deszapezirea DN 18, in Pasul Gutin, unde s-au inregistrat mari probleme in trafic din cauza ninsorilor abundente. In zona, stratul de zapada pe acostament a fost de circa 90 de centimetri, miercuri – in jurul orei 20.00, iar pe carosabil acesta era de ”2-3 centimetri, poate chiar mai mult”, dupa cum a declarat dispecerul de serviciu de la Compania Nationala de Drumuri – sectorul Maramures.

Reprezentantul guvernului in teritoriu a fost alertat de prognoza meteo nefavorabila, care mentiona caderi importante de zapada in noaptea de miercuri spre joi. Dispecerul de serviciu a recunoscut ca, incepand de la ora 19.00, pe Gutin s-au inregistrat probleme mari in trafic si ca drumul s-a blocat in mod repetat din cauza masinilor ramase inzapezite. ”Se circula greu. Nu pot sa spun exact de cate ori a fost blocat drumul si pentru cat timp. Se blocheaza si pana ajung utilajele noastre de interventie nu se mai poate inainta”, a declarat dispecerul, care, la fel ca si seful sau, a mentionat ca nu sunt masini
pentru deszapezire si interventie din cauza expirarii contractelor de inchiriere.

Nu doar pe Gutin carosabilul a fost acoperit cu zapada. Miercuri seara s-a circulat in conditii de iarna si in Pasul Prislop, tot pe DN 18, unde s-au raportat circa 2-3 centimetri de zapada pe carosabil. La Huta, in zona Sighetului, s-a mentionat carosabil umed, dupa cum a mai precizat dispecerul de la Drumuri Nationale.

Bolnavii rabdă de foame în spital

Orezul şi cartofii sunt singurele ingrediente din hrana pregătită bolnavilor de la Spitalul de Urgenţă Craiova. În timp ce pacienţii sunt astfel puşi la regim de slăbire forţată, conducerea spitalului le promite un trai mai bun după 1 aprilie.

Masa de prânz a devenit cel mai detestat moment al zilei din Spitalul de Urgenţă Craiova. Când se apropie ora 13.00, bolnavii încep să strâmbe din nas dezgustaţi şi să-şi găsească altceva de făcut. Nu de alta, dar s-au săturat de cele două tipuri de fiertură fără gust care le sunt servite zilnic. Una este pilaful, iar cealaltă - mâncarea de cartofi. „Mi se face rău numai când aud asistentele strigând pe hol «Hai la masă!». Ştiu că nu poate să fie altceva decât orez sau cartofi, pentru că de o săptămână numai asta mănânc“, spune Maria Giurcă.

Nici nu a terminat femeia de vorbit, că a şi apărut preţiosul transport. O ospătăriţă împingea cu zel căruciorul în care stăteau găleţile. Printre bucăţile de tifon aşezate neglijent peste recipiente se putea vedea totuşi „marfa“: supă de cartofi, tocăniţă de orez (tot cu cartofi) şi pilaf (doar cu orez).

La Severin e mâncare mai bună

După alte cinci minute, bolnavii sunt invitaţi, neprotocolar, în sala de mese. „Hai la masă!“, strigă o ospătăriţă din hol. O infirmieră merge din salon în salon şi îi mai invită pe bolnavi la masă. „Nu, mersi!“, zice un bărbat între două vârste din primul salon, băgându-şi capul sub pernă să nu mai audă. Altul mimează indiferenţa, ascunzându-şi privirea în dosul unui ziar.

Până la urmă se adună cu greu vreo patru persoane. Intră abia târându-şi picioarele în sala de mese. Aruncă o privire hulpavă în farfurii, dar, dezamăgire. Aceeaşi mâncare de ieri, dar sub altă formă. Se aşază la masă şi mănâncă în tăcere. „Nici acasă nu mâncam în fiecare zi grătar, dar aici parcă e prea de tot. Doar orez şi cartofi, nu primim altceva. Şi nu au nici un gust. Pilaful este făcut doar cu orez şi apă, nici măcar sare nu are în el, iar cartofii sunt fierţi în apă fără sare, în care se adăugă puţină pastă de roşii pentru culoare. E sub orice critică“, spune Olivia Fota, din Strehaia. Femeia bolnavă mai bombăne despre Spitalul din Severin, ceva despre mâncare mai bună şi asistente mai amabile şi se apucă de mâncat. N-are încotro. Strehaia este prea departe ca să primească mâncare de acasă.

Pentru regim, fiertură din morcovi raşi

Mai norocoasă, altă bolnavă din salonul vecin, chiar dacă vine de la Turnu Severin, nu este nevoită să mânânce mâncare gătită în spital. O dată la două zile este vizitată de rude care îi aduc un pachet consistent de mâncare. „Din orez şi cartofi nu ne scot. Iar eu sunt operată şi trebuie să mănânc bine. Aşa că primesc mâncare de acasă şi o ţin în frigider. Când vine ora mesei îmi iau de acolo“, povesteşte Georgeta Bobia. Şi Georgeta este de părere că în Spitalul din Severin erau alte condiţii: „Aici nu este proastă doar mâncarea. Mai stăm şi câte doi în pat. Iar pernele de la Spitalul din Severin aveau burduf din burete, aici sunt umplute cu nişte zdrenţe“.

După ce bolnavii s-au aşezat la masă, căruţul cu mâncare se pune în mişcare şi pentru bolnavii imobilizaţi la pat. Ospătăriţele ne explică însă că bolnavii primesc diferenţiat mâncare, în funcţie de regim. Bolnavii care nu au restricţii la mâncare sunt serviţi cu ciorbă de cartofi şi tocăniţă de orez. În timp ce bolnavii care ţin regim, fiind diabetici, mânâncă o supă mai puţin consistentă (probabil ca să nu le facă rău „concentraţia“ de vitamine
), iar la felul doi, orez. Astăzi au fost totuşi norocoşi, săptămâna trecută au primit o fiertură din morcovi raşi.

Dacă şi după a treia strigare au ratat
prânzul, bolnavii au mai avut o şansă de a gusta din „bunătăţile“ culinare pregătite. La masa de seară li s-a servit tot pilaf.

Păcăleală de 1 aprilie?

Conducerea Spitalului de Urgenţă Craiova recunoaşte că mâncarea este sub orice critică, dar spune că bolnavii nu vor mai trebui mult timp să rabde de foame la spital. După 1 aprile, dată la care se crede că va fi încheiat contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate, se va încerca dublarea fondurilor (la 200.000 de lei pe lună) pentru hrana bolnavilor.

Scandalul 20%

Regulamentul repartitoarelor a stabilit un procent minim al cheltuielilor comune la incalzire de 20%. Nu exista insa nici o limita maxima. Altfel spus, cheltuielile facute de ieseni pentru a-si instala centrale termice au fost intr-o oarecare masura inutile. Presedintii de asociatii ii vor putea incarca la plata pe cei cu centrale ca sa reduca cheltuielile celor cu repartitoare.

Problema repartitoarelor a fost rezolvata de oficialitati prin punerea la plata a locatarilor care au montate centrale de apartament. Reprezentantii CET, ai firmelor de repartitoare si ai asociatiilor de proprietari au cazut de acord in privinta impunerii unei cote de minimum 20% pentru toti locatarii din factura pentru tot imobilul. Procentul ar reprezenta cheltuielile cu energia
termica consumata in spatiile comune. Practic, CET s-a spalat pe miini si a pasat problema la firmele de repartitoare si asociatiile de proprietari. Iesenii care si-au montat centrale termice de apartament sint revoltati de aceasta decizie. Sute de ieseni si-au exprimat ieri nemultumirea pe forumul site-ului www.ziaruldeiasi.ro. Culmea, reprezentantii firmelor de repartitoare sustin ca procentul de 20% impus in facturile celor care au centrale de apartament este unul acceptabil.

Opaina: "Procentul maxim ar trebui sa fie de 10%"

„Nu se poate asa ceva. Am crezut ca e 1 aprilie. Cum adica, dupa ce am renuntat la serviciile lor in sfirsit si am facut sacrificii financiare, acum mi se impune ca nu am cum scapa si ca trebuie sa platesc? Ati innebunit cu totii? Pai pun flexul si tai tevile CET care imi trec prin apartament si la revedere. E drept ca am platit pina acum un procent pentru incalzirea pe spatiile comune, dar a fost mult mai mic decit 20%. Ce e cu masura asta comunista?", s-a revoltat un proprietar de centrala termica pe forumul „Ziarului de Iasi".

Reactii similare au venit din partea mai multor ieseni care s-au debransat de la sistemul centralizat de incalzire. „Eu am centrala si mi-am izolat tevile comune, acum de ce sa platesc? Pai, in cazul asta, desfac izolatia ca sa beneficiez de ceea ce platesc. Dar totusi eu nu vreau serviciile lor. De ce sa mi le bage fortat pe git?", a adaugat un alt iesean.

Conform regulamentului de furnizare, distributie, dar si de repartizare a costurilor cu energia termica ce urmeaza sa fie adoptat, toti locatarii ar trebui sa suporte 20% din factura emisa de CET pe intreg imobilul. Daca, in prezent, acest procent este de maximum 10%, prin noul regulament, cresterea ar fi practic de 100%.

Reprezentantii furnizorului de apa calda si caldura sustin ca ei nu au impus nici un procent pentru toti locatarii. „Noi nu am vrut sa impunem nici un procent. Este decizia asociatiilor de proprietari si a firmelor de repartitoare care au venit cu aceasta idee. Ei calculeaza si impart facturile si listele de intretinere", a declarat Constantin Ciofu, inginer-sef in cadrul CET Iasi.

Reprezentantii asociatiilor de proprietari sustin ca masura luata este un abuz, iar procentul este mult prea mare. Radu Opaina, presedintele Federatiei Asociatiilor de Proprietari din Romania, a afirmat ca pentru stabilirea cheltuielilor cu spatiile comune ar trebui facute calcule de catre firmele de repartitoare.

„Facem echilibru social? Procentul este mare. Maxim, acesta ar trebui sa fie de 10%, si asta acolo unde nu sint tevile izolate. Firmele de repartitoare ar trebui sa calculeze caldura degajata in spatiile comune, iar aceasta sa fie repartizata catre locatari, nu sa se impuna un procent", a declarat Opaina.

Aproape jumatate din caldura s-ar pierde prin subsoluri

De partea cealalta insa, firmele de repartitoare sustin ca procentul aplicat in prezent de 10% nu acopera toate cheltuielile cu incalzirea spatiilor comune. Antoaneta Macovei, directorul Asociatiei Nationale a Prestatorilor de Servicii de Calcul (ANPSC), a explicat ca cele mai multe pierderi de caldura se produc in subsolul cladirilor. „In subsol, daca tevile nu sint izolate, consumul poate ajunge si la 40% din toata factura. Noi am facut masuratori in mai multe blocuri si teste de unde a reiesit ca apar pierderi de caldura si prin tevile izolate", a declarat Macovei.

Cu alte cuvinte, prin subsolurile blocurilor s-ar pierde aproape la fel de multa caldura cit este folosita pentru incalzirea tuturor apartamentelor din imobil. Cifra avansata de Macovei ar insemna ca practic toate subsolurile de blocuri din Iasi sint folosite de locatari drept saune sau piscine. Reprezentantii firmelor de repartitoare sint de parere ca procentul de 20% nu va acoperi in toate cazurile cheltuielile cu spatiile comune.

Macovei a afirmat ca tevile care trec prin casele oamenilor reprezinta proprietatea comuna a tuturor locatarilor si emana caldura. „A te separa dintr-un condominiu este imposbil. Aceste lucru se poate realiza numai in cazul in care te muti la casa. Din cite am inteles, acest procent de 20% va fi impus si de catre Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice", a adaugat Macovei.

Sefii ANPSC sustin ca, in unele cazuri, tevile care trec in special prin bucatarie si bai emana caldura cit pentru un calorifer cu 4 sau 5 elementi. Acest lucru nu explica insa de ce se va aplica acelasi procent in cazul tuturor iesenilor, indiferent de tipul de teava care le trece prin casa sau de starea subsolurilor.

„Sint consumuri care nu se regasesc. Pot sa va spun ca, in alte tari din Europa, cheltuielile comune reprezinta intre 30 si 50% din factura. Va propun sa facem un test intr-un imobil unde nimeni sa nu-si dea drumul la caldura timp de o zi si sa vedeti ce consum este inregistrat", a declarat Macovei.

30 de zile pentru comentariile iesenilor pe site-urile Primariei si CET

In prezent, administratorii de asociatii hotarasc daca locatarii care au montate centrale de apartament platesc sau nu o cota din cheltuielile comune. In prezent, stabilirea procentului care este suportat de catre toti locatarii pentru cheltuielile comune cade in sarcina administratorilor de asociatii. In unele situatii, cei care au montate centrale de apartament nu sint pusi sa suporte aceste cheltuieli.

„Ultimele reglementari legale prevad ca toti locatarii dintr-un condominiu sa plateasca cheltuielile comune. Acest lucru se aplica si celor care au montate centrale de apartament, chiar daca si-au izolat tevile interioare", sustin reprezentantii ANPSC.

In urma cu doua zile, reprezentantii CET, ai firmelor de repartitoare si asociatiilor de proprietari au ajuns la o intelegere privind adoptarea unui regulament comun de functionare. In cursul saptaminii urmatoare, acestia se vor intilni din nou pentru a semna regulamentul. O

ficialii termocentralei au explicat ca documentul
va fi facut public si afisat pe site-urile www.primaria-iasi.ro si www.cet-iasi.ro, timp de 30 de zile, dupa care va fi supus aprobarii in cadrul unei sedinte de Consiliu Local. Dupa adoptarea noului regulament de catre CL, normele stabilite prin regulament vor deveni obligatorii.

Profesoară din Galaţi plimbată între spitale până la moarte

Eugenia Gheorghiu a murit după ce personalul medical de la Spitalul Judeţean Galaţi i-a acordat ajutor cu întârziere.

Într-un spital de urgenţă, viaţa pacienţilor se măsoară în minute. Câteva asistente de la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei“ din Galaţi par să nu fi înţeles asta, din moment ce au refuzat să anunţe un caz de urgenţă singurului neurolog care era de gardă, în weekend, în Secţia de neurologie.

Sorin Ţiţei, un bărbat din Galaţi, povesteşte cum a ajuns cu soţia lui, Eugenia, în stare foarte gravă la Institutul de Boli
Cerebrovasculare din Bucureşti, după ce asistentele şi medicii de la Spitalul Judeţean Galaţi le-au întârziat internarea şi analizele care ar fi trebuit făcute urgent. Femeia suferise un accident cerebral, şoferul Salvării care-i aducea în Capitală a greşit drumul, iar pentru Eugenia nu s-a mai putut face nimic. Moartea prematură a femeii la doar 53 de ani a salvat însă alte cinci vieţi.

Diagnostic pus târziu

Problemele Eugeniei au început în vara anului trecut, când i se spărseseră nişte vase de sânge la ochiul drept. Cei doi soţi nu aveau nici cea mai vagă bănuială despre cheagul de sânge de la creier, care provocase aceste probleme.

„Am mers cu soţia mea la mai mulţi oftalmologi din Galaţi şi din Bucureşti. Cum era profesoară, medicii au pus vasele de sânge sparte pe seama sfârşitului de an şcolar şi i-au recomandat ochelari de distanţă şi de aproape“, povesteşte acum Sorin Ţiţei. În cele din urmă, un oftalmolog le-a sugerat să consulte medicul
neurolog şi să facă un examen RMN. Diagnosticul a fost unul dur: Eugenia avea un cavernom.

„Un vas de sânge situat între creierul mare şi creierul mic se îngroşase şi îi provoca problemele cu ochii“, explică bărbatul. După ce i-au prescris un tratament
prin perfuzii, medicii de la Institutul de Boli Cerebrovasculare i-au spus Eugeniei că poate să plece liniştită în concediu şi că nu o pot opera, deoarece cheagul nu prezintă niciun pericol. „Când ne-am întors din vacanţă, soţiei mele i s-a făcut rău. Era într-o duminică şi ne aşezaserăm la masă. Dintr-odată i-a amorţit braţul drept, moment în care am hotărât să sunăm medicul curant de la Bucureşti“, îşi aminteşte Sorin.

După simptomele descrise la telefon, medicul de la Bucureşti şi-a dat seama că era vorba despre un atac vascular cerebral şi i-a trimis la Secţia de neurologie a Spitalului de Urgenţă Galaţi. „Am mers direct la Secţia de neurologie, dar acolo asistentele au refuzat să anunţe neurologul de gardă şi ne-au trimis la Primiri Urgenţe, pentru că aşa era protocolul“, se revoltă bărbatul.

Neurologul a întârziat, iar Salvarea a rătăcit drumul

Până la sosirea neurologului, Eugeniei i s-au făcut câteva teste prin care i s-au verificat reflexele. Acestea nu au ajutat însă cu nimic, iar până la sosirea specialistului au mai trecut o oră şi 45 de minute. Timpul scurs i-a fost fatal. „În cele din urmă au internat- o şi m-au trimis să cumpăr perfuzoare, deoarece spitalul nu avea. Când m-am întors, mi-am găsit soţia pe targă. O duceau la reanimare“, îşi aminteşte cu tristeţe Sorin.

La un moment dat, a intrat în stare de semiconştienţă, moment în care soţul său a decis să o transfere la Institutul de Boli Cerebrovasculare din Bucureşti, singurul loc în care Eugenia putea fi operată. „Salvarea a rătăcit drumul şi am ajuns foarte târziu la spital“, mai spune bărbatul. Nici aici nu a fost mai bine, deoarece medicii au refuzat să îi facă tomografia până nu se stabiliza.

„Au pus-o pe ventilaţie şi abia a doua zi au hotărât aspiraţia cheagului. Era însă prea târziu: sângele invadase tot trunchiul cerebral“, se revoltă Sorin Ţiţei. Eugenia a murit în iulie, anul trecut. Rudele ei au fost de acord să-i doneze ficatul, rinichii, corneea şi pielea, ceea ce a salvat vieţile altor bolnavi.

EXPLICAŢII

„Boala ei ne depăşea competenţele“

Directorul spitalului din Galaţi, medicul Marian Crăciun, unde Eugenia a ajuns în stare gravă, afirmă că diagnosticul pacientei era unul foarte grav. „Noi am fost o staţie intermediară, iar afecţiunea dânsei depăşea cu mult competenţele spitalului nostru“. Referitor la faptul că asistentele au întârziat internarea pacientei, managerul ne-a trimis un fax prin care a explicat că: „Această etapă nu era de competenţa lor, pacienţii trebuie evaluaţi şi clasificaţi la sosire în Unitatea de Primiri Urgenţe“.

Profesorul Constantin Popa, directorul Institutului de Boli Cerebrovasculare din Bucureş ti, cunoaşte acest caz, dar spune că nu se mai putea face nimic pentru pacientă, deoarece aceasta a ajuns la Bucureşti în stare foarte gravă.

„Evoluţia cavernomului poate să fie spontană şi periculoasă. Sunt tumori care se operează şi altele care nu se operează, dacă sunt în zone vitale, cum este trunchiul cerebral. În cazul acestei paciente s-a considerat, iniţial, că era mai oportun tratamentul decât operaţia“, afirmă Constantin Popa. Colegiul Medicilor a considerat că nici un medic nu este vinovat de moartea Eugeniei.