Se poate spune despre Gabriel Cotabita ca a avut tot timpul
succes la femeile frumoase. Solistul se tot plinge, in ultima vreme, ca nu mai are asa mare noroc in dragoste. Se ocupa de concerte, de impresariat, si lucreaza la un nou album, alaturi de VH2. Si cam atit. Cotabita al nostru a pus ochii pe o domnisoara, de profesie manechin, pe care o cheama Aniela, si care este foarte atragatoare. Aleasa are cu 25 de ani mai putin decit solistul. Amorezul a inceput sa se gudure pe linga top-model, a fost la citeva prezentari de-ale ei si l-a rugat pe un bun prieten, Catalin Catoiu-Teava, sa-i faca rost de numarul de telefon al acesteia. Se pare ca dorinta i-a fost indeplinita, iar amicul sau a venit urgent cu numarul de telefon. De data aceasta, cintaretul isi doreste o relatie de lunga durata si o femeie care sa-l iubeasca de-adevaratelea.
sâmbătă, 21 februarie 2009
joi, 19 februarie 2009
O veste rea si una buna: se scumpeste painea. Treptat
Pe vremuri, in lanul de gråu se pierdeau calaretii. Acum, abia se ascund daunatorii
Din cauza secetei, a unor daunatori nou-aparuti, a sistemelor de irigatii care sunt la pamant si a lipsei de interes a fermierilor pentru cultura de grau, procesatorii vor fi obligati sa importe grau la preturi foarte mari, avertizeaza specialistii din agricultura. Acest fapt va duce la majorarea substantiala sau chiar la dublarea preturilor la paine si produsele de panificatie.
Prima scumpire va fi resimtita in luna mai, iar apogeul va fi atins in septembrie, cand se va sti productia totala de grau din acest an. Producatorii sustin ca Ministerul Agriculturii a „umflat“ datele despre productia de grau din 2006, care, in realitate, a fost mult mai mica. Dovada este faptul ca procesatorii au fost nevoiti sa importe deja 300.000 tone de grau pentru a ne asigura painea cea de toate zilele.
Seceta din aceasta iarna va avea repercusiuni foarte grave asupra pretului produselor de panificatie, sustin specialistii. Incepånd cu luna mai, producatorii agricoli se asteapta ca pretul påinii si al produselor din panificatie sa creasca foarte mult. Din cauza secetei, a unor daunatori nou-aparuti si a lipsei de interes a fermierilor pentru cultura de gråu, procesatorii vor fi obligati sa importe gråu la preturi extrem de mari.
Principala cauza a valului de scumpiri este lipsa irigatiilor si faptul ca, pentru anul acesta, s-a insamantat cu grau doar jumatate din suprafata de anul trecut, ne-a declarat presedintele Federatiei Agrostar, Stefan Niculae.
„Fermierii s-au speriat foarte tare, vazand ce pret mic a avut graul de anul trecut. Totodata, lipsa subventiilor, acumulata cu toate problemele de pe piata graului, i-a determinat sa reduca suprafetele insamantate”, a adaugat liderul Agrostar.
„Primele scumpiri, la paine, le vom simti in lunile mai si iunie. Apogeul scumpirilor va fi, insa, in luna septembrie, cand se va cunoaste, exact, productia de grau recoltata in anul 2007”, a precizat presedintele Agrostar.
Asadar, din cauza lipsei de irigatii, culturile agricole din acest an sunt, deja, compromise, iar Romania va trebui sa importe cereale in cantitati industriale. „In Romania, pretul unei paini de 300 grame este de 5-6 bani, in timp
ce in Uniunea Europeana aceeasi paine costa in jur de 1,5 lei. Cum noi ne-am integrat in UE, vremea din Romania le-a picat ca o manusa importatorilor”, ne-a declarat presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara (FSIA), Dragos Frumosu.
„Daca mai tinem cont si de taxele impuse de «tovarasul» Avram de la ANSVSA, de TVA, care e mult mai mare decat in UE, de seceta si de iminenta importurilor, toate duc, clar, la scumpirea alimentelor, inclusiv a painii”, a adaugat Frumosu.
Daunatori ciudati distrug culturile
O alta cauza care a distrus o buna parte din culturile agricole din sudul tarii este aparitia unor daunatori foarte ciudati, care nu au fost inca depistati de catre specialisti, ne-a declarat presedintele Agrostar. Daunatorii au aparut inca de la sfarsitul anului trecut. Judetele cele mai afectate, atat de daunatori, cat si de seceta, sunt Giurgiu, Teleorman, Olt si Braila, a adaugat Niculae.
„M-am interesat in teritoriu si am aflat ca graul care a rasarit, deja, are o culoare galbena, ceea ce inseamna ca productia, la nivel national, este compromisa”, ne-a declarat presedintele FSIA.
MAPDR a mintit in privinta gråului
Producatorii agricoli sunt de parere ca oficialii din Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) au mintit cand au raportat productia totala de grau, recoltata in anul 2006, in Romania.
„Productia a fost mult mai mica decat cea declarata, avand in vedere ca procesatorii au depus cerere inca din ianuarie ca sa importe 300.000 tone de grau pentru panificatie”, este de parere Stefan Niculae. „Cele 300.000 tone, alaturi de ce grau romanesc mai avem, vor ajunge pentru panificatie pana in iulie. Graul din import, adus direct la moara, costa 165 euto/tona”, ne-a declarat presedintele Rompan, Aurel Popescu.
Sistemele de irigatie, la pamånt
Sistemele de irigatie din Romania sunt la pamant. Din 9 milioane de hectare arabile, doar 500.000 au sisteme
de irigatii, dintre care doar pe 100.000 hectare functioneaza irigatoarele. In acest an, este o situatie delicata, speciala, iar MAPDR ar trebui sa intervina cu un program, pentru a sustine irigarea artificiala. Am trimis nenumarate solicitari la MAPDR, dar nu am primit, inca, nici un raspuns”, ne-a declarat Stefan Niculae.
Pe de alta parte, ministrul agriculturii, Dan Motreanu, a declarat, recent, ca suma alocata pentru sectorul irigatii în acest an va fi de 40 milioane de lei, dublu fata de valoarea stabilita initial, masura fiind determinata de avertizarile primite privind seceta din urmatoarele luni.
Din cauza secetei, a unor daunatori nou-aparuti, a sistemelor de irigatii care sunt la pamant si a lipsei de interes a fermierilor pentru cultura de grau, procesatorii vor fi obligati sa importe grau la preturi foarte mari, avertizeaza specialistii din agricultura. Acest fapt va duce la majorarea substantiala sau chiar la dublarea preturilor la paine si produsele de panificatie.
Prima scumpire va fi resimtita in luna mai, iar apogeul va fi atins in septembrie, cand se va sti productia totala de grau din acest an. Producatorii sustin ca Ministerul Agriculturii a „umflat“ datele despre productia de grau din 2006, care, in realitate, a fost mult mai mica. Dovada este faptul ca procesatorii au fost nevoiti sa importe deja 300.000 tone de grau pentru a ne asigura painea cea de toate zilele.
Seceta din aceasta iarna va avea repercusiuni foarte grave asupra pretului produselor de panificatie, sustin specialistii. Incepånd cu luna mai, producatorii agricoli se asteapta ca pretul påinii si al produselor din panificatie sa creasca foarte mult. Din cauza secetei, a unor daunatori nou-aparuti si a lipsei de interes a fermierilor pentru cultura de gråu, procesatorii vor fi obligati sa importe gråu la preturi extrem de mari.
Principala cauza a valului de scumpiri este lipsa irigatiilor si faptul ca, pentru anul acesta, s-a insamantat cu grau doar jumatate din suprafata de anul trecut, ne-a declarat presedintele Federatiei Agrostar, Stefan Niculae.
„Fermierii s-au speriat foarte tare, vazand ce pret mic a avut graul de anul trecut. Totodata, lipsa subventiilor, acumulata cu toate problemele de pe piata graului, i-a determinat sa reduca suprafetele insamantate”, a adaugat liderul Agrostar.
„Primele scumpiri, la paine, le vom simti in lunile mai si iunie. Apogeul scumpirilor va fi, insa, in luna septembrie, cand se va cunoaste, exact, productia de grau recoltata in anul 2007”, a precizat presedintele Agrostar.
Asadar, din cauza lipsei de irigatii, culturile agricole din acest an sunt, deja, compromise, iar Romania va trebui sa importe cereale in cantitati industriale. „In Romania, pretul unei paini de 300 grame este de 5-6 bani, in timp
ce in Uniunea Europeana aceeasi paine costa in jur de 1,5 lei. Cum noi ne-am integrat in UE, vremea din Romania le-a picat ca o manusa importatorilor”, ne-a declarat presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara (FSIA), Dragos Frumosu.
„Daca mai tinem cont si de taxele impuse de «tovarasul» Avram de la ANSVSA, de TVA, care e mult mai mare decat in UE, de seceta si de iminenta importurilor, toate duc, clar, la scumpirea alimentelor, inclusiv a painii”, a adaugat Frumosu.
Daunatori ciudati distrug culturile
O alta cauza care a distrus o buna parte din culturile agricole din sudul tarii este aparitia unor daunatori foarte ciudati, care nu au fost inca depistati de catre specialisti, ne-a declarat presedintele Agrostar. Daunatorii au aparut inca de la sfarsitul anului trecut. Judetele cele mai afectate, atat de daunatori, cat si de seceta, sunt Giurgiu, Teleorman, Olt si Braila, a adaugat Niculae.
„M-am interesat in teritoriu si am aflat ca graul care a rasarit, deja, are o culoare galbena, ceea ce inseamna ca productia, la nivel national, este compromisa”, ne-a declarat presedintele FSIA.
MAPDR a mintit in privinta gråului
Producatorii agricoli sunt de parere ca oficialii din Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) au mintit cand au raportat productia totala de grau, recoltata in anul 2006, in Romania.
„Productia a fost mult mai mica decat cea declarata, avand in vedere ca procesatorii au depus cerere inca din ianuarie ca sa importe 300.000 tone de grau pentru panificatie”, este de parere Stefan Niculae. „Cele 300.000 tone, alaturi de ce grau romanesc mai avem, vor ajunge pentru panificatie pana in iulie. Graul din import, adus direct la moara, costa 165 euto/tona”, ne-a declarat presedintele Rompan, Aurel Popescu.
Sistemele de irigatie, la pamånt
Sistemele de irigatie din Romania sunt la pamant. Din 9 milioane de hectare arabile, doar 500.000 au sisteme
de irigatii, dintre care doar pe 100.000 hectare functioneaza irigatoarele. In acest an, este o situatie delicata, speciala, iar MAPDR ar trebui sa intervina cu un program, pentru a sustine irigarea artificiala. Am trimis nenumarate solicitari la MAPDR, dar nu am primit, inca, nici un raspuns”, ne-a declarat Stefan Niculae.
Pe de alta parte, ministrul agriculturii, Dan Motreanu, a declarat, recent, ca suma alocata pentru sectorul irigatii în acest an va fi de 40 milioane de lei, dublu fata de valoarea stabilita initial, masura fiind determinata de avertizarile primite privind seceta din urmatoarele luni.
Uraganul Katrina loveste santierele navale romanesti
Peste o mie de muncitori de la principalele santiere navale au plecat la munca in Vest. Cea mai cautata destinatie este SUA, unde Uraganul Katrina a lasat santierele navale din New Orleans fara forta de munca.
O mie de specialisti au parasit santierele navale romanesti si s-au angajat la New Orleans, in locul americanilor alungati de uragan.
Santierele navale din Mangalia, Galati, Braila si Tulcea sint de citeva luni intr-o acuta criza de personal calificat. Peste o mie de muncitori si ingineri au plecat la New Orleans si s-au angajat in locul americanilor care, loviti de Uraganul Katrina, au preferat sa se stabileasca in zone mai putin expuse stihiilor venite dinspre ocean. Si cum sa nu pleci la un salariu de 3.900 de dolari, cu masa si cazarea asigurate?
Gata, nu mai tine minciuna, s-au prins in sfirsit directorii de resurse umane de la marile santiere navale romanesti de ce, de citeva luni, sute de angajati tot vin si le cer, cu ochii in pamint, adeverinte de salarizare si copii
dupa cartea de munca, cica pentru credite ca sa-si ia frigidere. Aiurea frigidere... Cum primesc viza de SUA, acceptul viitorului angajator si biletul de avion, muncitorii nu se mai intorc nici sa-si faca lichidarea. Sint imediat trecuti pe o lista neagra de catre conducere, alaturi de cei concediati pentru ca au furat sau pentru ca erau beti in timpul
programului. Din primavara anului trecut, bate un vinticel promitator pentru angajatii santierelor navale. E un vinticel-consecinta al marelui Uragan Katrina.
Efectul intirziat ‘’Katrina’’
Totul a inceput prin martie 2006, la Galati, cind o firma de intermediere a fortei de munca a inceput sa caute lucratori romani pentru santierele navale din New Orleans. Dupa trecerea uraganului, miile de oameni ramasi fara case au primit din partea guvernului federal ajutoare financiare lunare care depaseau, in multe cazuri, salariile pe care le luau inainte. Multi au preferat sa paraseasca statul Louisiana, prea expus stihiilor venite dinspre ocean, si s-au stabilit in zone mai sigure. Asa s-au golit de muncitori santierele navale din New Orleans si din imprejurimi, facind loc cohortelor de romani.
Astazi, peste 700 de romani lucreaza in SUA pe salarii cuprinse intre 3.000 si 3.900 de dolari, la care se adauga masa si cazarea. Si aproape inca pe atitia lucreaza in tarile din UE cu puternica industrie navala, pentru lefuri in jur de 1.900 de euro. Au plecat de la santierele navale Galati, Mangalia, Constanta, Braila si Tulcea. Exodul nu e pe sfirsite. „De la inceputul anului a crescut numarul celor care vor sa lucreze cu acte in regula peste Ocean. Contractele sint vizate si de Ambasada SUA“, ne-a declarat Georgiana Pantus, proprietara agentiei de intermediere din Galati.
Managementul tigrului
Luna trecuta, pe 22 ianuarie 2007, s-au implinit zece ani de cind o puternica firma din Coreea de Sud, tara ce detine suprematia mondiala in constructia de nave, a preluat 51% dintre actiunile santierului naval Mangalia. Fiecare an a insemnat cresterea productivitatii. Anul trecut, cu 20 la suta. Dar Daewoo Mangalia Heavy Industries traieste astazi prima experienta de plecare masiva a muncitorilor sai, oameni dintre cel mai bine calificati, stapinitori dezinvolti ai tehnicilor moderne de sudura, inclusiv cea semiautomata in strat protector de CO2. Conducerea coreeana a trecut cu bine peste ceea ce directorii de resurse umane numesc, inca nervosi, „fenomenul Bahamas“. Au plecat atunci, in 2004, sa lucreze in porturile din Bahamas, Dubai si Singapore undeva la o suta de angajati, dar ce se intimpla acum depaseste asteptarile conducerii. De la DMHI au plecat 560 de angajati, din totalul de 4.151 de salariati. Dintre cei plecati, 230 lucreaza in SUA, pe santierele navale ramase fara forte de munca in urma Uraganului Katrina. Restul au optat pentru santierele navale din Norvegia, Olanda, Italia. De la santierul naval din Galati au plecat peste 400, din 3.000 de angajati, potrivit lui Pavel Stelian, secretarul general al sindicatului societatii. Alte sute au plecat sau continua sa plece de la santierele din Braila, Tulcea si Constanta.
Politia anti-betivani
Le-a luat ani intregi managerilor coreeni sa reduca numarul celor care furau sau care se imbatau. Au infiintat o politie interna pentru a-i prinde, i-au trecut pe o lista si i-au concediat imediat. Acum, pe aceeasi lista, sint scrise si numele celor care au anuntat ca vor sa-si cumpere frigidere pe credit si nu s-au mai intors. Au inzestrat pe fiecare angajat, de la portar pina la director, cu o matura si un faras sub legamintul de-a face curat inainte si dupa intrarea in schimbul de lucru. Au umblat coreenii pina si la fibra cea mai ascunsa a muncitorului roman, in incercarea de a-i domestici intunericul launtrului: l-au pus sa faca in fiece dimineata gimnastica pe imnul national, sperind sa-l faca mindru si sa-i legitimeze zelul. Si nu trece zi in care muncitorii ce-si termina tura sa nu fie perchezitionati de paznicii instalati la fiecare iesire, in cite doua rinduri, unul chiar la poarta, altul la 30 de metri in afara intreprinderii. Ultima sita.
Salarii duble - peste patru ani
Dar ce lasa in urma muncitorii plecati de la Mangalia la New Orleans? Santierul naval Daewoo Mangalia a obtinut in 2006 din vinzarile de nave pe care le construieste - port containere, in general - peste 280 de milioane de euro. Pentru 2007, conducerea a estimat ca va ajunge la 500 de milioane de euro. „Santierul are comenzi pina in 2010, cind vom ajunge la contracte de un miliard de dolari. Daca respectam aceste grafice, in patru ani dublam salariile“, spune presedintele companiei. Salariul mediu brut - cu tot cu spor de vechime - al unui muncitor este de 1.960 RON. Pe 15 februarie sint programate negocieri intre sindicat si conducerea santierului privind cresterile salariale.
Sefii sint imbracati in jachete bej, identice cu cele purtate de inginerii de pe santierul-mama din Coreea, si arata un respect deosebit pentru presedintele companiei, domnul Jae Bong Lee. Aproape toti din conducere au fost in schimburi de experienta pe santierul-mama din Kopo, Coreea de Sud. S-au intors cu o idee care i-a cutremurat la inceput: „Un vapor de aceleasi dimensiuni, intre 4.800-6.000 TDW, pe care noi il facem intr-un an, este fabricat in Coreea de Sud in patru luni“, spune Iulian Sandu, manager de resurse umane si afaceri generale. Viitorul suna bine, viitorul suna bej. Domnul Lee isi serveste oaspetii cu ceai de ging-seng, zimbeste des, cu un soi de smerenie. Indaratul zimbetului ramine insa intreaga lucirea de inox a ochilor. Singurul lucru ce-i arata puterea e virful in steluta al unui stilou Mont Blanc, de citeva sute de euro, ascuns in buzunarul de la piept al jachetei bej.
O lege care sa-i tina in tara
„Avem nevoie de inca o mie de angajati in urmatorii trei ani“, spune presedintele Lee. Ce strategii a gindit ca sa-i retina pe cei care vor sa plece!? „Pe toti, nu putem. Ne-am propus sa angajam muncitori din alte judete, alaturi de tinerii absolventi ai unei scoli profesionale de care se ingrijeste santierul. Si incercam sa le oferim ceea ce au nevoie mai mult, adica o casa. Avem zece camine de nefamilisti, cu garsoniere si apartamente, sintem pe cale sa le renovam, vom construi alte 500 de locuinte, dar nu e suficient. Ii rugam pe cei de la Agentia Nationala de Locuinte sa construiasca la Mangalia 500 de apartamente. Spre deosebire de firmele straine care au deschis in Romania supermarketuri, ce vind marfa multa de import si expatriaza profitul, noi intoarcem in Romania aproape tot profitul pe investitii, adica sute de milioane de dolari. N-ar strica ceva respect din partea Guvernului. Ba chiar rugam Guvernul si Parlamentul sa dea o lege prin care ori sa interzica plecarea muncitorilor, ori sa ne despagubeasca. In Coreea, statul plateste cursurile de calificare organizate de firma noastra in cazul in care ne pleaca muncitorii. Imaginati-va Mangalia fara santierul naval!? Vedeti? Nu puteti!“.
* Revolta „patriotilor“
Impotriva firmei de plasare a fortei de munca din Galati s-a stirnit o furtuna de dusmanii locale. De la conducerile santierelor pina la administratiile din cele patru judete, plus
ziarele locale, toata lumea critica agentia. Ca prin anii ’50, valurile de dusmanie au iscat valuri de controale: „Ne-am trezit cu o sumedenie de controale, din partea Politiei Economice, a Garzii Financiare, a Inspectiei Muncii“. Conducerile santierelor au semnat o scrisoare de protest adresata Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale. Pentru vreo saptamina, muncitorii care-si depusesera dosarul s-au panicat si au sunat la agentie intrebind ce-i adevarat in zvonul „ca nu se mai pleaca“.
O mie de specialisti au parasit santierele navale romanesti si s-au angajat la New Orleans, in locul americanilor alungati de uragan.
Santierele navale din Mangalia, Galati, Braila si Tulcea sint de citeva luni intr-o acuta criza de personal calificat. Peste o mie de muncitori si ingineri au plecat la New Orleans si s-au angajat in locul americanilor care, loviti de Uraganul Katrina, au preferat sa se stabileasca in zone mai putin expuse stihiilor venite dinspre ocean. Si cum sa nu pleci la un salariu de 3.900 de dolari, cu masa si cazarea asigurate?
Gata, nu mai tine minciuna, s-au prins in sfirsit directorii de resurse umane de la marile santiere navale romanesti de ce, de citeva luni, sute de angajati tot vin si le cer, cu ochii in pamint, adeverinte de salarizare si copii
dupa cartea de munca, cica pentru credite ca sa-si ia frigidere. Aiurea frigidere... Cum primesc viza de SUA, acceptul viitorului angajator si biletul de avion, muncitorii nu se mai intorc nici sa-si faca lichidarea. Sint imediat trecuti pe o lista neagra de catre conducere, alaturi de cei concediati pentru ca au furat sau pentru ca erau beti in timpul
programului. Din primavara anului trecut, bate un vinticel promitator pentru angajatii santierelor navale. E un vinticel-consecinta al marelui Uragan Katrina.
Efectul intirziat ‘’Katrina’’
Totul a inceput prin martie 2006, la Galati, cind o firma de intermediere a fortei de munca a inceput sa caute lucratori romani pentru santierele navale din New Orleans. Dupa trecerea uraganului, miile de oameni ramasi fara case au primit din partea guvernului federal ajutoare financiare lunare care depaseau, in multe cazuri, salariile pe care le luau inainte. Multi au preferat sa paraseasca statul Louisiana, prea expus stihiilor venite dinspre ocean, si s-au stabilit in zone mai sigure. Asa s-au golit de muncitori santierele navale din New Orleans si din imprejurimi, facind loc cohortelor de romani.
Astazi, peste 700 de romani lucreaza in SUA pe salarii cuprinse intre 3.000 si 3.900 de dolari, la care se adauga masa si cazarea. Si aproape inca pe atitia lucreaza in tarile din UE cu puternica industrie navala, pentru lefuri in jur de 1.900 de euro. Au plecat de la santierele navale Galati, Mangalia, Constanta, Braila si Tulcea. Exodul nu e pe sfirsite. „De la inceputul anului a crescut numarul celor care vor sa lucreze cu acte in regula peste Ocean. Contractele sint vizate si de Ambasada SUA“, ne-a declarat Georgiana Pantus, proprietara agentiei de intermediere din Galati.
Managementul tigrului
Luna trecuta, pe 22 ianuarie 2007, s-au implinit zece ani de cind o puternica firma din Coreea de Sud, tara ce detine suprematia mondiala in constructia de nave, a preluat 51% dintre actiunile santierului naval Mangalia. Fiecare an a insemnat cresterea productivitatii. Anul trecut, cu 20 la suta. Dar Daewoo Mangalia Heavy Industries traieste astazi prima experienta de plecare masiva a muncitorilor sai, oameni dintre cel mai bine calificati, stapinitori dezinvolti ai tehnicilor moderne de sudura, inclusiv cea semiautomata in strat protector de CO2. Conducerea coreeana a trecut cu bine peste ceea ce directorii de resurse umane numesc, inca nervosi, „fenomenul Bahamas“. Au plecat atunci, in 2004, sa lucreze in porturile din Bahamas, Dubai si Singapore undeva la o suta de angajati, dar ce se intimpla acum depaseste asteptarile conducerii. De la DMHI au plecat 560 de angajati, din totalul de 4.151 de salariati. Dintre cei plecati, 230 lucreaza in SUA, pe santierele navale ramase fara forte de munca in urma Uraganului Katrina. Restul au optat pentru santierele navale din Norvegia, Olanda, Italia. De la santierul naval din Galati au plecat peste 400, din 3.000 de angajati, potrivit lui Pavel Stelian, secretarul general al sindicatului societatii. Alte sute au plecat sau continua sa plece de la santierele din Braila, Tulcea si Constanta.
Politia anti-betivani
Le-a luat ani intregi managerilor coreeni sa reduca numarul celor care furau sau care se imbatau. Au infiintat o politie interna pentru a-i prinde, i-au trecut pe o lista si i-au concediat imediat. Acum, pe aceeasi lista, sint scrise si numele celor care au anuntat ca vor sa-si cumpere frigidere pe credit si nu s-au mai intors. Au inzestrat pe fiecare angajat, de la portar pina la director, cu o matura si un faras sub legamintul de-a face curat inainte si dupa intrarea in schimbul de lucru. Au umblat coreenii pina si la fibra cea mai ascunsa a muncitorului roman, in incercarea de a-i domestici intunericul launtrului: l-au pus sa faca in fiece dimineata gimnastica pe imnul national, sperind sa-l faca mindru si sa-i legitimeze zelul. Si nu trece zi in care muncitorii ce-si termina tura sa nu fie perchezitionati de paznicii instalati la fiecare iesire, in cite doua rinduri, unul chiar la poarta, altul la 30 de metri in afara intreprinderii. Ultima sita.
Salarii duble - peste patru ani
Dar ce lasa in urma muncitorii plecati de la Mangalia la New Orleans? Santierul naval Daewoo Mangalia a obtinut in 2006 din vinzarile de nave pe care le construieste - port containere, in general - peste 280 de milioane de euro. Pentru 2007, conducerea a estimat ca va ajunge la 500 de milioane de euro. „Santierul are comenzi pina in 2010, cind vom ajunge la contracte de un miliard de dolari. Daca respectam aceste grafice, in patru ani dublam salariile“, spune presedintele companiei. Salariul mediu brut - cu tot cu spor de vechime - al unui muncitor este de 1.960 RON. Pe 15 februarie sint programate negocieri intre sindicat si conducerea santierului privind cresterile salariale.
Sefii sint imbracati in jachete bej, identice cu cele purtate de inginerii de pe santierul-mama din Coreea, si arata un respect deosebit pentru presedintele companiei, domnul Jae Bong Lee. Aproape toti din conducere au fost in schimburi de experienta pe santierul-mama din Kopo, Coreea de Sud. S-au intors cu o idee care i-a cutremurat la inceput: „Un vapor de aceleasi dimensiuni, intre 4.800-6.000 TDW, pe care noi il facem intr-un an, este fabricat in Coreea de Sud in patru luni“, spune Iulian Sandu, manager de resurse umane si afaceri generale. Viitorul suna bine, viitorul suna bej. Domnul Lee isi serveste oaspetii cu ceai de ging-seng, zimbeste des, cu un soi de smerenie. Indaratul zimbetului ramine insa intreaga lucirea de inox a ochilor. Singurul lucru ce-i arata puterea e virful in steluta al unui stilou Mont Blanc, de citeva sute de euro, ascuns in buzunarul de la piept al jachetei bej.
O lege care sa-i tina in tara
„Avem nevoie de inca o mie de angajati in urmatorii trei ani“, spune presedintele Lee. Ce strategii a gindit ca sa-i retina pe cei care vor sa plece!? „Pe toti, nu putem. Ne-am propus sa angajam muncitori din alte judete, alaturi de tinerii absolventi ai unei scoli profesionale de care se ingrijeste santierul. Si incercam sa le oferim ceea ce au nevoie mai mult, adica o casa. Avem zece camine de nefamilisti, cu garsoniere si apartamente, sintem pe cale sa le renovam, vom construi alte 500 de locuinte, dar nu e suficient. Ii rugam pe cei de la Agentia Nationala de Locuinte sa construiasca la Mangalia 500 de apartamente. Spre deosebire de firmele straine care au deschis in Romania supermarketuri, ce vind marfa multa de import si expatriaza profitul, noi intoarcem in Romania aproape tot profitul pe investitii, adica sute de milioane de dolari. N-ar strica ceva respect din partea Guvernului. Ba chiar rugam Guvernul si Parlamentul sa dea o lege prin care ori sa interzica plecarea muncitorilor, ori sa ne despagubeasca. In Coreea, statul plateste cursurile de calificare organizate de firma noastra in cazul in care ne pleaca muncitorii. Imaginati-va Mangalia fara santierul naval!? Vedeti? Nu puteti!“.
* Revolta „patriotilor“
Impotriva firmei de plasare a fortei de munca din Galati s-a stirnit o furtuna de dusmanii locale. De la conducerile santierelor pina la administratiile din cele patru judete, plus
ziarele locale, toata lumea critica agentia. Ca prin anii ’50, valurile de dusmanie au iscat valuri de controale: „Ne-am trezit cu o sumedenie de controale, din partea Politiei Economice, a Garzii Financiare, a Inspectiei Muncii“. Conducerile santierelor au semnat o scrisoare de protest adresata Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale. Pentru vreo saptamina, muncitorii care-si depusesera dosarul s-au panicat si au sunat la agentie intrebind ce-i adevarat in zvonul „ca nu se mai pleaca“.
Liban: explozii pe fundalul crizei politice
Două autobuze care circulau într-o zonă creştină din Liban au fost aruncate în aer. Şi-au pierdut viaţa cel puţin trei persoane şi multe altele au fost rănite. Incidentul a avut loc la Ein Alaq, în apropiere de oraşul natal al fostului preşedinte Amin Gemayel, al cărui fiu, Pierre, a fost asasinat în luna noiembrie.
Exploziile survin într-o perioadă de acute tensiuni în Liban şi exact cu o zi înainte de comemorarea a doi ani de la asasinarea fostului premier Rafik Hariri.
În Liban, ori de câte ori explodează o bombă sau e assinat un politician, oamenii sunt forţaţi să-şi aducă aminte cât de fragilă e pacea obţinută cu greu în ţara lor la sfârşitul războiului civil, în '90.
Cea mai mare lovitură a fost cea de acum aproape exact doi ani: asasinarea fostului premier Rafik Hariri - un eveniment a cărui undă de şoc a atins întreaga ţară, întreaga regiune şi ale cărui consecinţe afectează încă Libanul.
Însă atentatele de marţi asupra unor autobuze dintr-o zonă creştină par să fi extins aria celor ţintiţi - de la politicieni către oamenii simpli.
Atacuri au mai avut loc şi înainte împotriva unor comunităţi creştine dar acesta e unul dintre cele mai grave şi s-a soldat cu victime. Pentru libanezii obişnuiţi, e o mutaţie îngrijorătoare.
Mulţi îşi vor aminti că războiul civil a început în 1975 printr-un atac asupra unui autobuz în care se aflau civili.
O dată în plus
, polarizata societate libaneză se simte prinsă într-o luptă mai amplă, dată regional şi internaţionale între Siria şi Iran pe de-o parte şi America - pe de alta.
Şi cum victimele atacurilor provin din comunităţile care s-au opus influenţei exercitate de Siria asupra Libanului, acuzaţiile se îndreaptă deja spre Damasc în vreme ce autorităţile de aici, într-un gest devenit de rutină, resping orice implicare.
Exploziile survin într-o perioadă de acute tensiuni în Liban şi exact cu o zi înainte de comemorarea a doi ani de la asasinarea fostului premier Rafik Hariri.
În Liban, ori de câte ori explodează o bombă sau e assinat un politician, oamenii sunt forţaţi să-şi aducă aminte cât de fragilă e pacea obţinută cu greu în ţara lor la sfârşitul războiului civil, în '90.
Cea mai mare lovitură a fost cea de acum aproape exact doi ani: asasinarea fostului premier Rafik Hariri - un eveniment a cărui undă de şoc a atins întreaga ţară, întreaga regiune şi ale cărui consecinţe afectează încă Libanul.
Însă atentatele de marţi asupra unor autobuze dintr-o zonă creştină par să fi extins aria celor ţintiţi - de la politicieni către oamenii simpli.
Atacuri au mai avut loc şi înainte împotriva unor comunităţi creştine dar acesta e unul dintre cele mai grave şi s-a soldat cu victime. Pentru libanezii obişnuiţi, e o mutaţie îngrijorătoare.
Mulţi îşi vor aminti că războiul civil a început în 1975 printr-un atac asupra unui autobuz în care se aflau civili.
O dată în plus
, polarizata societate libaneză se simte prinsă într-o luptă mai amplă, dată regional şi internaţionale între Siria şi Iran pe de-o parte şi America - pe de alta.
Şi cum victimele atacurilor provin din comunităţile care s-au opus influenţei exercitate de Siria asupra Libanului, acuzaţiile se îndreaptă deja spre Damasc în vreme ce autorităţile de aici, într-un gest devenit de rutină, resping orice implicare.
`Am iubit multe femei pe ascuns`
Cu greu poate fi asociata imaginea batrinelului de 74 de ani, care inca mai conduce destinele Frantei din Palatul Elysée, cu cea a unui Casanova sau Don Juan. Dar presedintele Jacques Chirac sustine, intr-o lucrare cu caracter autobiografic intitulata "L`Inconnu de l` Elyseés" (Necunoscutul de la Elisées) si redactata in colaborare cu jurnalistul Pierre Péan, ca da. De altfel, exista si alte marturii care intregesc portretul de "mare amator de femei" al presedintelui francez. "Mi-au placut intotdeauna femeile", marturiseste Chirac, care nu ascunde nici faptul ca, de-a lungul celor patru decenii de cariera politica (dintre care 12 in fruntea statului francez) a tot alergat dupa fuste. "Am facut-o insa cu cea mai mare discretie", a tinut el sa precizeze. Discretie se traduce in acest context prin "departe de ochii presei si ai opiniei publice", pentru ca Bernadette Chirac, pe care presedintele a cunoscut-o cind erau amindoi studenti la Institutul de Stiinte Politice si cu care s-a insurat in 1956, a aflat mereu, intr-un fel sau altul, de aventurile si relatiile extraconjugale ale sotului ei. "Sotul meu a fost si este un barbat chipes, care a stiut sa fructifice, in fata sexului frumos, acest avantaj", a recunoscut doamna Chirac. O alta precizare pe care ilustrul ei sot a facut-o este ca nici una dintre femeile care au trecut prin viata
lui "nu l-a influentat vreodata din punct de vedere politic", desi una dintre ele era o jurnalista ce ar fi putut sa se amestece in deciziile luate la Palatul Elyseé. Asta s-a intimplat in anii `70 ai secolului trecut, pe cind actualul presedinte era prim-ministru. Desi ascunse cu grija de ochii publicului, aventurile sale galante au constituit deseori de prilej comentarii malitioase. Unul dintre acestea a fost ca Chirac ar avea un copil nelegitim in Japonia. Presedintele Frantei a dezmintit insa acest fapt.
Infidelitatea, o traditie seculara in politica franceza
Trebuie spus ca, in acest domeniu, Jacques Chirac nu este nici primul, nici ultimul lider francez care si-a facut din infidelitate un mod de viata. Predecesorul sau, François Mitterand, presedinte al Frantei pina in 1995, avea nu una, ci doua familii si o fiica nelegitima. Aventurile extraconjugale ale politicienilor nu mai impresioneaza demult pe nici un francez. Si asta nu de ieri, de azi, pentru ca, inainte de a avea presedinti, Franta a avut regi si imparati. Care, la rindul lor, au avut si ei amante, legaturi extraconjugale si copii
din flori. Tabuul "discretiei generale" a fost insa incalcat in 2001 de catre fostul sofer al lui Jacques Chirac, Jean-Claude Lomond, care, in bestsellerul "Sexus Politicus", isi descrie fostul "patron" in urmatorii termeni: "S-a culcat cu secretare si activiste ale partidului, cu orice femeie care consimtea sa ramina in biroul lui mai mult de 15 minute". Revenind la autobiografia redactata in colaborare cu Pierre Péan, trebuie spus ca Jacques Chirac a tinut sa-i multumeasca public sotiei sale "pentru intelegerea si sprijinul constant" pe care i le-a acordat.
lui "nu l-a influentat vreodata din punct de vedere politic", desi una dintre ele era o jurnalista ce ar fi putut sa se amestece in deciziile luate la Palatul Elyseé. Asta s-a intimplat in anii `70 ai secolului trecut, pe cind actualul presedinte era prim-ministru. Desi ascunse cu grija de ochii publicului, aventurile sale galante au constituit deseori de prilej comentarii malitioase. Unul dintre acestea a fost ca Chirac ar avea un copil nelegitim in Japonia. Presedintele Frantei a dezmintit insa acest fapt.
Infidelitatea, o traditie seculara in politica franceza
Trebuie spus ca, in acest domeniu, Jacques Chirac nu este nici primul, nici ultimul lider francez care si-a facut din infidelitate un mod de viata. Predecesorul sau, François Mitterand, presedinte al Frantei pina in 1995, avea nu una, ci doua familii si o fiica nelegitima. Aventurile extraconjugale ale politicienilor nu mai impresioneaza demult pe nici un francez. Si asta nu de ieri, de azi, pentru ca, inainte de a avea presedinti, Franta a avut regi si imparati. Care, la rindul lor, au avut si ei amante, legaturi extraconjugale si copii
din flori. Tabuul "discretiei generale" a fost insa incalcat in 2001 de catre fostul sofer al lui Jacques Chirac, Jean-Claude Lomond, care, in bestsellerul "Sexus Politicus", isi descrie fostul "patron" in urmatorii termeni: "S-a culcat cu secretare si activiste ale partidului, cu orice femeie care consimtea sa ramina in biroul lui mai mult de 15 minute". Revenind la autobiografia redactata in colaborare cu Pierre Péan, trebuie spus ca Jacques Chirac a tinut sa-i multumeasca public sotiei sale "pentru intelegerea si sprijinul constant" pe care i le-a acordat.
Sarkozy ii face ochi dulci lui Merkel
Germania sprijina dreapta franceza, preferind un text amputat al Constitutiei europene in locul unui esec de proportii.
Candidatul dreptei franceze, Nicolas Sarkozy, spune ca ideea unui minitratat european, ce urmeaza sa fie ratificat doar de parlament si care va inlocui Constitutia respinsa prin referendum de francezi, este acum sustinuta si de cancelarul german, Angela Merkel, care asigura presedintia UE. “Date fiind responsabilitatile europene pe care le are acum, doamna Merkel nu poate face publica aceasta pozitie”, a explicat Sarkozy, in urma intilnirii cu Merkel, la Berlin.
Simplificare sau nimic
Dupa vizita lui Sarkozy, luna martie va rezerva o intilnire Angela Merkel-Ségolène Royal, candidata stingii franceze. Royal sustine organizarea unui nou referendum constitutional in Franta si doreste sa dea o nuanta de stinga noii Constitutii, analistii sustinind ca este putin probabila o adoptare a Constitutiei in cazul victoriei sale. Surse citate de EUobserver arata insa ca au existat contacte informale intre partidul Angelei Merkel si al lui Nicolas Sarkozy si s-a ajuns astfel la un acord pentru sprijinirea unui text
simplificat al Constitutiei, care se refera mai mult la reforma institutionala si exclude aspectele politice. Cei doi sint ostili aderarii Turciei la UE, Sarkozy propunind crearea unei Uniuni Mediteraneene, care sa includa Turcia, ca masura “compensatorie”.
Pozitia oficiala
Germania a facut public presiuni asupra Marii Brita-nii, Frantei, Olandei, a Cehiei si Poloniei pentru a ratifica textul orginal al Constitutiei. Respins de 55% dintre francezi, acesta prevede reducerea numarului comisarilor europeni, instituie un presedinte al UE si un ministru de externe si face referire la NATO ca scut militar al UE. “Avem obligatia de a lupta pentru substanta Constitutiei, care a fost deja ratificata de 18 state membre”, a declarat seful diplomatiei germane, Frank Walter Steinmeier.
Candidatul dreptei franceze, Nicolas Sarkozy, spune ca ideea unui minitratat european, ce urmeaza sa fie ratificat doar de parlament si care va inlocui Constitutia respinsa prin referendum de francezi, este acum sustinuta si de cancelarul german, Angela Merkel, care asigura presedintia UE. “Date fiind responsabilitatile europene pe care le are acum, doamna Merkel nu poate face publica aceasta pozitie”, a explicat Sarkozy, in urma intilnirii cu Merkel, la Berlin.
Simplificare sau nimic
Dupa vizita lui Sarkozy, luna martie va rezerva o intilnire Angela Merkel-Ségolène Royal, candidata stingii franceze. Royal sustine organizarea unui nou referendum constitutional in Franta si doreste sa dea o nuanta de stinga noii Constitutii, analistii sustinind ca este putin probabila o adoptare a Constitutiei in cazul victoriei sale. Surse citate de EUobserver arata insa ca au existat contacte informale intre partidul Angelei Merkel si al lui Nicolas Sarkozy si s-a ajuns astfel la un acord pentru sprijinirea unui text
simplificat al Constitutiei, care se refera mai mult la reforma institutionala si exclude aspectele politice. Cei doi sint ostili aderarii Turciei la UE, Sarkozy propunind crearea unei Uniuni Mediteraneene, care sa includa Turcia, ca masura “compensatorie”.
Pozitia oficiala
Germania a facut public presiuni asupra Marii Brita-nii, Frantei, Olandei, a Cehiei si Poloniei pentru a ratifica textul orginal al Constitutiei. Respins de 55% dintre francezi, acesta prevede reducerea numarului comisarilor europeni, instituie un presedinte al UE si un ministru de externe si face referire la NATO ca scut militar al UE. “Avem obligatia de a lupta pentru substanta Constitutiei, care a fost deja ratificata de 18 state membre”, a declarat seful diplomatiei germane, Frank Walter Steinmeier.
Coreea de Nord iese de pe "axa raului"
Phenianul s-a angajat sa renunte la programul nuclear.
Coreea de Nord si-a luat, marti, angajamentul de a renunta la arsenalul sau atomic, in special la principalul sau reactor nuclear, in schimbul unui ajutor energetic, potrivit unui acord semnat in cadrul negocierilor de la Beijing, transmite AFP. Acordul in sapte puncte a fost realizat dupa sase zile de negocieri intense intre cele doua Corei, China, Statele Unite, Japonia si Rusia.
Coreea de Nord va primi un ajutor energetic care echivaleaza cu un milion de tone de petrol. Livrarea primei transe, de 50.000 de tone, va incepe in cazul in care Coreea de Nord isi va inchide reactorul de la Yongbyon, in urmatoarele doua luni.
Restul de 950.000 de tone vor fi livrate numai daca Phenianul isi va dezactiva complet reactorul, iar acest lucru va putea fi verificat de inspectorii Agentiei Internationale pentru Energie
Atomica (AIEA).
Acordul prevede, de asemenea, o detensionare a relatiilor dintre Washington si Coreea de Nord, stat acuzat de George W. Bush ca se numara printre tarile de pe "axa raului", alaturi de Iran si Irak, din cauza sprijinului acordat retelelor teroriste.
SUA au acceptat sa demareze, peste doua luni, procedurile de retragere a Coreei de Nord de pe lista statelor care sustin terorismul si sa ridice sanctiunile comerciale. Cele doua tari vor discuta, de asemenea, si despre stabilirea unor relatii diplomatice. De asemenea, Coreea de Nord si Japonia vor incepe discutiile bilaterale pentru normalizarea relatiilor.
Prudenta si scepticism
Desi majoritatea analistilor sunt de parere ca acest acord este un important semn de progres, exista si voci care si-au manifestat scepticismul. Spre exemplu, fostul ambasador american la Natiunile Unite, John Bolton, a declarat ca regimul de la Phenian nu ar trebui rasplatit cu "livrari masive de combustibil" doar pentru faptul ca renunta partial la programul sau nuclear. Nu in ultimul rand, agentia Reuters amintea ca regimul nord-coreean a mai incheiat un acord similar si cu administratia Clinton in 1994, care in cele din urma a esuat.
Coreea de Nord si-a luat, marti, angajamentul de a renunta la arsenalul sau atomic, in special la principalul sau reactor nuclear, in schimbul unui ajutor energetic, potrivit unui acord semnat in cadrul negocierilor de la Beijing, transmite AFP. Acordul in sapte puncte a fost realizat dupa sase zile de negocieri intense intre cele doua Corei, China, Statele Unite, Japonia si Rusia.
Coreea de Nord va primi un ajutor energetic care echivaleaza cu un milion de tone de petrol. Livrarea primei transe, de 50.000 de tone, va incepe in cazul in care Coreea de Nord isi va inchide reactorul de la Yongbyon, in urmatoarele doua luni.
Restul de 950.000 de tone vor fi livrate numai daca Phenianul isi va dezactiva complet reactorul, iar acest lucru va putea fi verificat de inspectorii Agentiei Internationale pentru Energie
Atomica (AIEA).
Acordul prevede, de asemenea, o detensionare a relatiilor dintre Washington si Coreea de Nord, stat acuzat de George W. Bush ca se numara printre tarile de pe "axa raului", alaturi de Iran si Irak, din cauza sprijinului acordat retelelor teroriste.
SUA au acceptat sa demareze, peste doua luni, procedurile de retragere a Coreei de Nord de pe lista statelor care sustin terorismul si sa ridice sanctiunile comerciale. Cele doua tari vor discuta, de asemenea, si despre stabilirea unor relatii diplomatice. De asemenea, Coreea de Nord si Japonia vor incepe discutiile bilaterale pentru normalizarea relatiilor.
Prudenta si scepticism
Desi majoritatea analistilor sunt de parere ca acest acord este un important semn de progres, exista si voci care si-au manifestat scepticismul. Spre exemplu, fostul ambasador american la Natiunile Unite, John Bolton, a declarat ca regimul de la Phenian nu ar trebui rasplatit cu "livrari masive de combustibil" doar pentru faptul ca renunta partial la programul sau nuclear. Nu in ultimul rand, agentia Reuters amintea ca regimul nord-coreean a mai incheiat un acord similar si cu administratia Clinton in 1994, care in cele din urma a esuat.
Presedintele Ungariei considera ca autonomia teritoriala a maghiarilor nu e anticonstitutionala
Presedintele Ungariei reproseaza politicienilor romani ca "se joaca foarte usor cu calificativele" atunci cand discuta despre autonomia minoritatii maghiare din Romania. "Daca ceva este anticonstitutional sau constitutional, aceasta nu este o categorie de calificare politica, ci are niste baze juridice foarte intemeiate. Iar cu asemenea calificative nu este cazul sa ne jucam foarte usor", a declarat presedintele Laszlo Solyom, intr-o conferinta de presa sustinuta la finalul vizitei de cateva ore, facuta ieri la Targu Mures.
Seful statului ungar nu si-a ascuns divergenta de opinii cu presedintele Basescu in privinta acestei probleme: "Presedintele Basescu a spus parerea dansului, iar eu am spus parerea mea.
Eu consider ca minoritatea maghiara din Romania este parte a natiunii culturale ungare, asa cum romanii care traiesc in Ungaria sunt parte a natiunii romane. Autonomia culturala e un drept unanim recunoscut in Europa de astazi, ca si celelalte forme ale autonomiei unei minoritati, si daca comunitatea respectiva o doreste, atunci e posibila si autonomia teritoriala, iar Ungaria sustine toate aceste demersuri constitutionale". De asemenea, seful statului ungar a insistat ca i-a cerut presedintelui Basescu sa fie adoptata cat mai repede Legea minoritatilor, adaugand ca "nu mi-am ascuns ingrijorarea provocata de anumite voci din Parlamentul Romaniei in legatura cu aceasta lege". Intrebat ce parere are despre prezenta a doi deputati din partea FIDESZ-ului din Parlamentul de la Budapesta, veniti ca observatori la referendumul pentru autonomia teritorial-etnica a asa-zisului "Tinut Secuiesc", presedintele Ungariei a replicat: "Nu am ce sa comentez, pentru ca am aflat de la presedintele Basescu ca cei doi parlamentari au venit in Romania in calitate de turisti". Pe parcursul celor 5 ore petrecute la Targu Mures in prima parte a zilei de ieri, seful statului ungar a avut o intalnire cu prefectul judetului Mures, Ciprian Dobre, si cu primarul din Targu Mures, Dorin Florea, i-a facut o vizita privata presedintelui UDMR Marko Bela, la biroul sau de la sediul UDMR, a vizitat Universitatea "Sapientia" si s-a intalnit cu un grup "reprezentativ" de intelectuali mureseni, accesul presei fiind interzis la toate aceste intalniri. La plecare, Laszlo Solyom a promis ca, la viitoarea sa vizita in Romania, va ajunge "cu siguranta" si in Secuime, care nu a fost inclusa in programul acestei prime vizite "din ratiuni de protocol".
Presa ungara de ieri comenteaza din greu vizita presedintelui Laszlo Solyom la Bucuresti. "Atmosfera cordiala s-a risipit intr-o clipa, la conferinta de presa comuna a celor doi sefi de stat, gazda, Traian Basescu, avand o iesire deosebit de dura impotriva tendintelor autonomiste din Tinutul Secuiesc", scrie Nepszbadsag, care a precizat ca aceasta izbucnire a fost declansata de o intrebare prost tradusa, pusa de un ziarist de la acest cotidian. "In fata colegului sau Laszlo Solyom, Basescu i-a amenintat pe cei care se ocupa in judetele Harghita, Covasna si Mures de culegerea unor opinii ca, in cazul in care ar dori sa valorifice rezultatele «testului» lor in scopuri politice si sa organizeze un referendum, vor incalca legea si Constitutia. Atunci, statul roman va lua masuri dintre cele mai severe pentru apararea integritatii sale teritoriale... Probabil de furie, Basescu a renuntat la interviul promis postului de televiziune «Duna», in schimb iesirea sa i-a stimulat si pe alti politicieni romani sa faca declaratii. Emil Boc, presedintele PD si primarul Clujului, a fost gata-gata sa califice testul din Tinutul Secuiesc o instigare etnica", arata cotidianul citat.
Publicatiile Nepszabadsag, Magyar Nemzet, Nepszava si Magyar Hirlap subliniaza deosebirile de abordare a celor doi presedinti in problema minoritatilor. Astfel, spre deosebire de Basescu, Laszlo Solyom a numit autonomia culturala un lucru firesc, iar cea teritoriala, un fapt posibil. El a mentionat ca in Ungaria se aplica autonomia culturala. Vorbind despre conceptul de natiune culturala, pe care l-a abordat si la Targu Mures, presedintele Ungariei a afirmat ca, in sens cultural, romanii din Ungaria sunt parte a natiunii romane. In acest context, Solyom "nu s-a referit la minoritatea maghiara transilvana, ci la partea natiunii ungare care traieste in Romania". In prelegerea tinuta la Universitatea Sapienta din Targu Mures, el a aratat ca in cele doua zile, nu a vorbit niciodata de minoritatea maghiara ci de comunitatea maghiara din Romania. Societatea maghiara poate sa supravietuiasca si sa se integreze fara sa fie asimilata numai daca va dispune de o infrastructura, de institutiile culturale necesare, a mai aratat presedintele, potrivit Magyar Nemzet... Domnia-sa a propus un dialog vizand clarificarea conceptului de autonomie teritoriala caruia i se opun opinia publica si elita politica din Romania si a carei forma initiala poate fi considerata asocierea administratiilor locale din Tinutul Secuiesc", a relatat Nepszabadsag.
Statul national omogen - o eroare
In toastul rostit la dineul oferit de presedintele Basescu, presedintele Ungariei a apreciat ca "atat pentru poporul maghiar, cat si pentru poporul roman au produs
multe prejudicii acele staruinte care tindeau spre intemeierea unui stat national omogen. Integritatea de stat si natiunea formatoare de comunitate culturala nu sunt notiuni care s-ar exclude reciproc. Inainte de vizita mea oficiala de stat, am colindat acele zone ale Ungariei, in care traieste majoritatea populatiei romanesti. Este o comunitate pe care de altfel Constitutia Ungariei o considera ca factor constitutiv al statului... dar pe care o consider ca parte a natiunii romane". "Romania, a mai spus presedintele Ungariei, este caminul unei comunitati de maghiari, care numara un milion si jumatate de suflete. In timp
ce ei sunt cetateni ai Romaniei, pe baza identitatii, a constiintei istorice, a limbii si culturii lor, ei sunt legati cu fire puternice de Ungaria si de maghiarimea din intregul Bazin Carpatic. Baza existentei lor inseamna apartenenta la natiunea maghiara". La incheierea toastului, Laszlo Salyom a cerut aprobarea Legii minoritatilor.
Seful statului ungar nu si-a ascuns divergenta de opinii cu presedintele Basescu in privinta acestei probleme: "Presedintele Basescu a spus parerea dansului, iar eu am spus parerea mea.
Eu consider ca minoritatea maghiara din Romania este parte a natiunii culturale ungare, asa cum romanii care traiesc in Ungaria sunt parte a natiunii romane. Autonomia culturala e un drept unanim recunoscut in Europa de astazi, ca si celelalte forme ale autonomiei unei minoritati, si daca comunitatea respectiva o doreste, atunci e posibila si autonomia teritoriala, iar Ungaria sustine toate aceste demersuri constitutionale". De asemenea, seful statului ungar a insistat ca i-a cerut presedintelui Basescu sa fie adoptata cat mai repede Legea minoritatilor, adaugand ca "nu mi-am ascuns ingrijorarea provocata de anumite voci din Parlamentul Romaniei in legatura cu aceasta lege". Intrebat ce parere are despre prezenta a doi deputati din partea FIDESZ-ului din Parlamentul de la Budapesta, veniti ca observatori la referendumul pentru autonomia teritorial-etnica a asa-zisului "Tinut Secuiesc", presedintele Ungariei a replicat: "Nu am ce sa comentez, pentru ca am aflat de la presedintele Basescu ca cei doi parlamentari au venit in Romania in calitate de turisti". Pe parcursul celor 5 ore petrecute la Targu Mures in prima parte a zilei de ieri, seful statului ungar a avut o intalnire cu prefectul judetului Mures, Ciprian Dobre, si cu primarul din Targu Mures, Dorin Florea, i-a facut o vizita privata presedintelui UDMR Marko Bela, la biroul sau de la sediul UDMR, a vizitat Universitatea "Sapientia" si s-a intalnit cu un grup "reprezentativ" de intelectuali mureseni, accesul presei fiind interzis la toate aceste intalniri. La plecare, Laszlo Solyom a promis ca, la viitoarea sa vizita in Romania, va ajunge "cu siguranta" si in Secuime, care nu a fost inclusa in programul acestei prime vizite "din ratiuni de protocol".
Presa ungara de ieri comenteaza din greu vizita presedintelui Laszlo Solyom la Bucuresti. "Atmosfera cordiala s-a risipit intr-o clipa, la conferinta de presa comuna a celor doi sefi de stat, gazda, Traian Basescu, avand o iesire deosebit de dura impotriva tendintelor autonomiste din Tinutul Secuiesc", scrie Nepszbadsag, care a precizat ca aceasta izbucnire a fost declansata de o intrebare prost tradusa, pusa de un ziarist de la acest cotidian. "In fata colegului sau Laszlo Solyom, Basescu i-a amenintat pe cei care se ocupa in judetele Harghita, Covasna si Mures de culegerea unor opinii ca, in cazul in care ar dori sa valorifice rezultatele «testului» lor in scopuri politice si sa organizeze un referendum, vor incalca legea si Constitutia. Atunci, statul roman va lua masuri dintre cele mai severe pentru apararea integritatii sale teritoriale... Probabil de furie, Basescu a renuntat la interviul promis postului de televiziune «Duna», in schimb iesirea sa i-a stimulat si pe alti politicieni romani sa faca declaratii. Emil Boc, presedintele PD si primarul Clujului, a fost gata-gata sa califice testul din Tinutul Secuiesc o instigare etnica", arata cotidianul citat.
Publicatiile Nepszabadsag, Magyar Nemzet, Nepszava si Magyar Hirlap subliniaza deosebirile de abordare a celor doi presedinti in problema minoritatilor. Astfel, spre deosebire de Basescu, Laszlo Solyom a numit autonomia culturala un lucru firesc, iar cea teritoriala, un fapt posibil. El a mentionat ca in Ungaria se aplica autonomia culturala. Vorbind despre conceptul de natiune culturala, pe care l-a abordat si la Targu Mures, presedintele Ungariei a afirmat ca, in sens cultural, romanii din Ungaria sunt parte a natiunii romane. In acest context, Solyom "nu s-a referit la minoritatea maghiara transilvana, ci la partea natiunii ungare care traieste in Romania". In prelegerea tinuta la Universitatea Sapienta din Targu Mures, el a aratat ca in cele doua zile, nu a vorbit niciodata de minoritatea maghiara ci de comunitatea maghiara din Romania. Societatea maghiara poate sa supravietuiasca si sa se integreze fara sa fie asimilata numai daca va dispune de o infrastructura, de institutiile culturale necesare, a mai aratat presedintele, potrivit Magyar Nemzet... Domnia-sa a propus un dialog vizand clarificarea conceptului de autonomie teritoriala caruia i se opun opinia publica si elita politica din Romania si a carei forma initiala poate fi considerata asocierea administratiilor locale din Tinutul Secuiesc", a relatat Nepszabadsag.
Statul national omogen - o eroare
In toastul rostit la dineul oferit de presedintele Basescu, presedintele Ungariei a apreciat ca "atat pentru poporul maghiar, cat si pentru poporul roman au produs
multe prejudicii acele staruinte care tindeau spre intemeierea unui stat national omogen. Integritatea de stat si natiunea formatoare de comunitate culturala nu sunt notiuni care s-ar exclude reciproc. Inainte de vizita mea oficiala de stat, am colindat acele zone ale Ungariei, in care traieste majoritatea populatiei romanesti. Este o comunitate pe care de altfel Constitutia Ungariei o considera ca factor constitutiv al statului... dar pe care o consider ca parte a natiunii romane". "Romania, a mai spus presedintele Ungariei, este caminul unei comunitati de maghiari, care numara un milion si jumatate de suflete. In timp
ce ei sunt cetateni ai Romaniei, pe baza identitatii, a constiintei istorice, a limbii si culturii lor, ei sunt legati cu fire puternice de Ungaria si de maghiarimea din intregul Bazin Carpatic. Baza existentei lor inseamna apartenenta la natiunea maghiara". La incheierea toastului, Laszlo Salyom a cerut aprobarea Legii minoritatilor.
Vadim ameninta cu seringa
Liderul PRM a anuntat ca astazi in Parlament presedintele Romaniei va avea parte de o primire la fel de "calduroasa" ca in decembrie 2006 cand a condamnat comunismul.
Corneliu Vadim Tudor a declarat ieri ca ii va aduce lui Traian Basescu in timpul
sedintei o camasa de forta si o seringa mare pe care o va folosi daca va fi nevoie sa-l calmeze: "Scandalul va fi la cub, fata de ce a fost in 18 decembrie 2006".
PREGATIRI
"Vom cere sa vorbim si venim si cu rechizitoriul Flota, venim si cu marturii scrise, venim si cu pozele vilelor sale si ale copiilor sai si sa-l vad daca-l tin curelele!", a avertizat C.V. Tudor. Liderul PRM a avertizat ca seful statului "baga pumnul in gura Parlamentului" si il insulta. "Spune ca facem legi pentru infractori? (...) Nu va tine nici un discurs in Parlament", a spus Vadim Tudor, care a adaugat ca Basescu nu s-a purtat niciodata ca un presedinte veritabil.
SCANDAL
Reprezentantii PRM l-au supus in sedinta din 18 decembrie 2006 pe seful statului unui adevarat tir de fluieraturi, huiduieli si amenintari. Deranjati ca seful statului a condamnat comunismul, in urma finalizarii Raportului Tismaneanu, PRM a organizat un adevarat comando Anti-Basescu la Parlament care au perturbat sedinta Parlamentului, in speranta ca seful statului va renunta la sustinerea discursului.
PRECIZARI
Purtatorul de cuvant
al Administratiei Prezidentiale, Adriana Saftoiu, a declarat ieri la Radio Guerrilla ca in discursul pe care Traian Basescu il va sustine in fata Parlamentului, astazi la ora 17, nu va face referiri la subiectul privind actiunea de suspendare a sa din functie, initiat de PSD. "Pe tema suspendarii asteptam o invitatie de la Parlament dupa ce
Curtea Constitutionala se va pronunta in privinta soliditatii argumentelor invocate.
Corneliu Vadim Tudor a declarat ieri ca ii va aduce lui Traian Basescu in timpul
sedintei o camasa de forta si o seringa mare pe care o va folosi daca va fi nevoie sa-l calmeze: "Scandalul va fi la cub, fata de ce a fost in 18 decembrie 2006".
PREGATIRI
"Vom cere sa vorbim si venim si cu rechizitoriul Flota, venim si cu marturii scrise, venim si cu pozele vilelor sale si ale copiilor sai si sa-l vad daca-l tin curelele!", a avertizat C.V. Tudor. Liderul PRM a avertizat ca seful statului "baga pumnul in gura Parlamentului" si il insulta. "Spune ca facem legi pentru infractori? (...) Nu va tine nici un discurs in Parlament", a spus Vadim Tudor, care a adaugat ca Basescu nu s-a purtat niciodata ca un presedinte veritabil.
SCANDAL
Reprezentantii PRM l-au supus in sedinta din 18 decembrie 2006 pe seful statului unui adevarat tir de fluieraturi, huiduieli si amenintari. Deranjati ca seful statului a condamnat comunismul, in urma finalizarii Raportului Tismaneanu, PRM a organizat un adevarat comando Anti-Basescu la Parlament care au perturbat sedinta Parlamentului, in speranta ca seful statului va renunta la sustinerea discursului.
PRECIZARI
Purtatorul de cuvant
al Administratiei Prezidentiale, Adriana Saftoiu, a declarat ieri la Radio Guerrilla ca in discursul pe care Traian Basescu il va sustine in fata Parlamentului, astazi la ora 17, nu va face referiri la subiectul privind actiunea de suspendare a sa din functie, initiat de PSD. "Pe tema suspendarii asteptam o invitatie de la Parlament dupa ce
Curtea Constitutionala se va pronunta in privinta soliditatii argumentelor invocate.
Marius Oprea, relatii fortate cu Securitatea
Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) a discutat ieri verificarea consilierului pentru securitate nationala al primului ministru, Marius Oprea. Colegiul CNSAS cauta in arhivele Securitatii date pentru a vedea daca Oprea a colaborat sau nu cu politia politica ceausista. Dosarul de urmarire al consilierului Oprea nu a fost gasit in arhivele Securitatii. Reprezentantii CNSAS sustin oficial ca actuala verificare este una obisnuita care se face pentru toti inaltii demnitari, dar surse din Colegiu afirma ca se cauta cu insistenta declaratii pe care consilierul premierului le-ar fi dat in fata organelor de ancheta ale Securitatii in perioada studentiei sale.
O astfel de declaratie datata 12 august 1988 si semnata de Marius Oprea circula deja printre membrii Colegiului CNSAS, iar ea se refera la discutiile pe care actualul consilier le purta in acea perioada cu prietenii sai.
In declaratie Oprea mentioneaza ca impreuna cu Sorin Matei il vizita frecvent pe Caius Dobrescu si ca impreuna discutau despre probleme politice sensibile, “facand insa rareori comentarii denigratoare la adresa politicii interne si externe de stat si de partid la el in camera intrucat Dobrescu Caius nu dorea ca sotia sa sa auda asa ceva. Aceste comentarii le faceam mai frecvent in camera 8 sau 139 din bl. D, cam. Grozavesti, unde am locuit in decursul anului scolar 1987-1988”.
Negotul cu Securitatea
Unii reprezentanti ai Colegiului CNSAS considera ca o marturisire de acest fel facuta in fata organelor Securitatii ar putea fi interpretata ca fiind politie politica. Marius Oprea recunoaste aceasta declaratie, dar spune ca el “era victima, nu vinovatul”, ca a fost data sub ancheta si ca cele relatate “nu au facut rau nici unuia dintre cei mentionati”, fiind “doar recunoasterea unor fapte pe care ceilalti prieteni ai mei, Sorin Matei si Caius Dobrescu, le descrisesera inainte tot in declaratii date sub ancheta la Securitate”. Caius Dobrescu, publicist si profesor la Universitatea din Brasov, isi aminteste ca el si Sorin Matei au fost nevoiti sa spuna mai mult decat a declarat Marius Oprea si ca “miza era sa nu ne intrebe despre manifeste”. Dobrescu spune ca intr-un fel acesta era “negotul” pe care se gandea ca il face cu Securitatea atunci cand “recunostea in fata ofiterilor ca purta discutii denigratoare la adresa statului si ca asculta Radio Europa Libera impreuna cu prietenii”. Oprea considera ca declaratia gasita in dosarele Securitatii “nu poate fi folosita ca proba” impotriva sa
fiindca “nu a fost data cu intentia de a face rau cuiva”.
Consilierul premierului pare sa se fi pregatit de mult pentru a demonstra ca aceasta declaratie a fost data sub ancheta, si nu benevol, cum se discuta la CNSAS. Potrivit unui document eliberat de SRI acum zece ani, Serviciul
Roman de Informatii ii comunica lui Marius Oprea ca “la 12 august 1988 ati fost cercetat de Securitate pentru faptul ca, in ultimii ani de facultate, ati facut parte dintr-un grup de studenti care ascultau frecvent posturile de radio BBC si Europa Libera si faceau comentarii denigratoare la adresa politicii interne si externe de partid si de stat”.
Oprea: “Intrasem in vizorul politiei politice cu ajutorul colegilor turnatori”
“ Inca din 1987 eram sub atentia Securitatii, iar, dupa cum rezulta din documentele Directiei de Cercetari Penale a Securitatii, ascultam frecvent Radio Europa Libera si colportam informatiile pe care le auzeam la posturile straine de radio. O prima perchezitie a Securitatii a avut loc in camera pe care o imparteam cu Sorin Matei in octombrie 1987, dupa ce cu cateva luni inainte, in februarie, noi puseseram chiar manifeste in unele facultati ale Universitatii din Bucuresti. Ne-am temut ca perchezitia si anchetele ulterioare erau de fapt efectul acelor manifeste. Mai tarziu ne-am dat seama ca Securitatea nu ne identificasera din cauza manifestelor, ci intrasem in vizorul politiei politice cu ajutorul colegilor nostri turnatori, care povesteau ce faceam noi in camera. Acest lucru rezulta din notele Securitatii gasite in dosarul de urmarire facut pe numele Caius Dobrescu. Multe amanunte sunt insa de negasit pentru ca nici dosarul meu, nici al lui Sorin Matei nu au fost gasite”.
Marius Oprea: “Am fost anchetat aproape 20 de ore”
“La 12 august 1988 am fost luat pe sus de patru ofiteri de Securitate de la santierul arheologic Sarmizegetusa si dus la militia din sat, unde am fost anchetat aproape 20 de ore. In cursul acestei anchete, am fost pus sa dau o serie de declaratii si sa raspund la 14 capete de acuzare pentru ca ancheta era organizata de Directia de Cercetari Penale a Securitatii. Mi s-a pus la dispozitie un cod penal pentru a intelege ca faptele mele puteau fi pedepsite, iar in timpul
anchetei mi s-au citit fragmente din declaratiile date de Sorin Matei sau Caius Dobrescu. Cei doi mi-au spus ca “au zis tot” dupa ce “au fost batuti crunt”.
O astfel de declaratie datata 12 august 1988 si semnata de Marius Oprea circula deja printre membrii Colegiului CNSAS, iar ea se refera la discutiile pe care actualul consilier le purta in acea perioada cu prietenii sai.
In declaratie Oprea mentioneaza ca impreuna cu Sorin Matei il vizita frecvent pe Caius Dobrescu si ca impreuna discutau despre probleme politice sensibile, “facand insa rareori comentarii denigratoare la adresa politicii interne si externe de stat si de partid la el in camera intrucat Dobrescu Caius nu dorea ca sotia sa sa auda asa ceva. Aceste comentarii le faceam mai frecvent in camera 8 sau 139 din bl. D, cam. Grozavesti, unde am locuit in decursul anului scolar 1987-1988”.
Negotul cu Securitatea
Unii reprezentanti ai Colegiului CNSAS considera ca o marturisire de acest fel facuta in fata organelor Securitatii ar putea fi interpretata ca fiind politie politica. Marius Oprea recunoaste aceasta declaratie, dar spune ca el “era victima, nu vinovatul”, ca a fost data sub ancheta si ca cele relatate “nu au facut rau nici unuia dintre cei mentionati”, fiind “doar recunoasterea unor fapte pe care ceilalti prieteni ai mei, Sorin Matei si Caius Dobrescu, le descrisesera inainte tot in declaratii date sub ancheta la Securitate”. Caius Dobrescu, publicist si profesor la Universitatea din Brasov, isi aminteste ca el si Sorin Matei au fost nevoiti sa spuna mai mult decat a declarat Marius Oprea si ca “miza era sa nu ne intrebe despre manifeste”. Dobrescu spune ca intr-un fel acesta era “negotul” pe care se gandea ca il face cu Securitatea atunci cand “recunostea in fata ofiterilor ca purta discutii denigratoare la adresa statului si ca asculta Radio Europa Libera impreuna cu prietenii”. Oprea considera ca declaratia gasita in dosarele Securitatii “nu poate fi folosita ca proba” impotriva sa
fiindca “nu a fost data cu intentia de a face rau cuiva”.
Consilierul premierului pare sa se fi pregatit de mult pentru a demonstra ca aceasta declaratie a fost data sub ancheta, si nu benevol, cum se discuta la CNSAS. Potrivit unui document eliberat de SRI acum zece ani, Serviciul
Roman de Informatii ii comunica lui Marius Oprea ca “la 12 august 1988 ati fost cercetat de Securitate pentru faptul ca, in ultimii ani de facultate, ati facut parte dintr-un grup de studenti care ascultau frecvent posturile de radio BBC si Europa Libera si faceau comentarii denigratoare la adresa politicii interne si externe de partid si de stat”.
Oprea: “Intrasem in vizorul politiei politice cu ajutorul colegilor turnatori”
“ Inca din 1987 eram sub atentia Securitatii, iar, dupa cum rezulta din documentele Directiei de Cercetari Penale a Securitatii, ascultam frecvent Radio Europa Libera si colportam informatiile pe care le auzeam la posturile straine de radio. O prima perchezitie a Securitatii a avut loc in camera pe care o imparteam cu Sorin Matei in octombrie 1987, dupa ce cu cateva luni inainte, in februarie, noi puseseram chiar manifeste in unele facultati ale Universitatii din Bucuresti. Ne-am temut ca perchezitia si anchetele ulterioare erau de fapt efectul acelor manifeste. Mai tarziu ne-am dat seama ca Securitatea nu ne identificasera din cauza manifestelor, ci intrasem in vizorul politiei politice cu ajutorul colegilor nostri turnatori, care povesteau ce faceam noi in camera. Acest lucru rezulta din notele Securitatii gasite in dosarul de urmarire facut pe numele Caius Dobrescu. Multe amanunte sunt insa de negasit pentru ca nici dosarul meu, nici al lui Sorin Matei nu au fost gasite”.
Marius Oprea: “Am fost anchetat aproape 20 de ore”
“La 12 august 1988 am fost luat pe sus de patru ofiteri de Securitate de la santierul arheologic Sarmizegetusa si dus la militia din sat, unde am fost anchetat aproape 20 de ore. In cursul acestei anchete, am fost pus sa dau o serie de declaratii si sa raspund la 14 capete de acuzare pentru ca ancheta era organizata de Directia de Cercetari Penale a Securitatii. Mi s-a pus la dispozitie un cod penal pentru a intelege ca faptele mele puteau fi pedepsite, iar in timpul
anchetei mi s-au citit fragmente din declaratiile date de Sorin Matei sau Caius Dobrescu. Cei doi mi-au spus ca “au zis tot” dupa ce “au fost batuti crunt”.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
