joi, 19 februarie 2009
Cartianu ambasador in Irak si Ioana Lupea in Afganistan?
Purtatorul de cuvint al Presedintiei, Adriana Saftoiu, a refuzat ieri, invitata intr-o emisiune la Radio Guerrilla, sa confirme sau sa infirme informatiile potrivit carora ziaristii pro-Basescieni Sever Voinescu si Traian Ungureanu - autorul sintagmei istorice "Traian cel Mare" - au fost propusi de ministrul de externe ca ambasadori la Washington, respectiv Londra. "Prefer sa nu vorbesc" a spus Saftoiu, discretia sa alimentind parca si mai mult speculatiile. Reamintim ca jurnalistii in cauza, complet lipsiti de experienta diplomatica de virf (doar Voinescu a mai fost consul la Chicago in mandatul lui Geoana), dar cu state solide si vechi de cintatori ai regimului Basescu, au fost propusi, spre stupoarea generala, conform informatiilor din ultimele zile, sa ocupe pozitiile-cheie in cele mai grele ambasade ale momentului. Urmeaza, din informatiile noastre, numirea lui Grigore Cartianu ca ambasador la Bagdad, in Irak, si a Ioanei Lupea, la ambasada din Kabul, Afganistan, semn ca eforturile de intinerire si primenire a diplomatiei românesti se apropie de incununarea deplina.
A filat-o pe Doina Cornea, e sef la "Doi s'un sfert"
Inainte de 1989, comisarul-sef Marcel Brandusan a facut parte din biroul de protectie interna care ii supraveghea pe disidenti.
Dupa scandalul de la SPP, cand colonelul Mircea Gainusa a reclamat ca in cadrul serviciului
lucreaza mai multi fosti ofiteri de Securitate, a venit randul politistilor clujeni.
Cativa ofiteri reclama faptul ca unul dintre sefii Serviciului Independent de Informatii si Protectie Interna (SIIPI) - Serviciul Cluj, fost UM 01215 („Doi s‘ un sfert”) este un fost ofiter activ al Securitatii.
Este vorba despre comisarul-sef Marcel Brandusan, seful Serviciului de Protectie din cadrul SIIPI, cel care se ocupa de integritatea si moralitatea politistilor.
Potrivit politistilor clujeni, Marcel Brandusan a terminat cursurile Scolii de Securitate de la Baneasa in anul 1987, dupa care a activat ca ofiter cu gradul de locotenent la Serviciul lA din cadrul Directiei l a Securitatii Statului, care se ocupa de informatiile interne. De altfel, cei mai multi ofiteri despre care CNSAS a stabilit ca au facut politie politica provin din acest serviciu al Securitatii.
La Cluj, Brandusan a lucrat la serviciul lA pe problema „studenti straini”. Fosti ofiteri de Securitate care nu vor sa-si dezvaluie identitatea au declarat pentru „Evenimentul zilei” ca, in cadrul biroului, locotonentul Marcel Brandusan a fost subordonatul capitanului Liviu Lapusan.
Numele lui Liviu Lapusan apare in dosarul de supraveghere deschis de Securitate pe numele Doinei Cornea si pe cel al unei alte disidente din Cluj, Eva Cseke, conferentiar universitar de la Facultatea de Litere din cadrul Universitatii „Babes-Bolyai”.
Premiat cu 3.000 de lei
Unul dintre colegii de promotie ai lui Marcel Brandusan a precizat ca, pe 19 decembrie 1989, ofiterul a fost premiat cu 3.000 de lei pentru modul in care a gestionat problema studentilor.
„Atunci, studentii din Cluj au stat cuminti. Nu au iesit in strada si nu au protestat, iar pentru asta Brandusan a fost premiat. In problema Doina Cornea, Marcel Brandusan nu a lucrat direct, dar facea de serviciu la obiectiv asa cum faceam toti ofiterii de Securitate”, spune un fost ofiter de Securitate care acum este in rezerva.
Doina Cornea ne-a declarat ca nu-si aminteste de locotenentul Brandusan. Ea a precizat insa ca mai are de parcurs aproximativ 20 de dosare ale Securitatii care o privesc.
Dupa 1989, Marcel Brandusan a fost ofiter activ la SRI Cluj, dupa care s-a transferat la UM 0962 Maramures. Din 1999, ofiterul a revenit la Cluj, unde ocupa, in prezent, functia de sef serviciu protectie in cadrul SIIPI Cluj.
Reactie
„Am fost ofiter de Securitate”
Comisarul-sef Marcel Brandusan a recunoscut ieri ca a fost ofiter de Securitate. „Am fost ofiter de securitate si nu vad unde este problema. Nu am lucrat in dosarul Doina Cornea. Din punctul meu de vedere, totul este in regula. Iar responsabilitatea pentru ce a facut fiecare este individuala, si nu a unui grup”, a precizat ofiterul.
Dupa scandalul de la SPP, cand colonelul Mircea Gainusa a reclamat ca in cadrul serviciului
lucreaza mai multi fosti ofiteri de Securitate, a venit randul politistilor clujeni.
Cativa ofiteri reclama faptul ca unul dintre sefii Serviciului Independent de Informatii si Protectie Interna (SIIPI) - Serviciul Cluj, fost UM 01215 („Doi s‘ un sfert”) este un fost ofiter activ al Securitatii.
Este vorba despre comisarul-sef Marcel Brandusan, seful Serviciului de Protectie din cadrul SIIPI, cel care se ocupa de integritatea si moralitatea politistilor.
Potrivit politistilor clujeni, Marcel Brandusan a terminat cursurile Scolii de Securitate de la Baneasa in anul 1987, dupa care a activat ca ofiter cu gradul de locotenent la Serviciul lA din cadrul Directiei l a Securitatii Statului, care se ocupa de informatiile interne. De altfel, cei mai multi ofiteri despre care CNSAS a stabilit ca au facut politie politica provin din acest serviciu al Securitatii.
La Cluj, Brandusan a lucrat la serviciul lA pe problema „studenti straini”. Fosti ofiteri de Securitate care nu vor sa-si dezvaluie identitatea au declarat pentru „Evenimentul zilei” ca, in cadrul biroului, locotonentul Marcel Brandusan a fost subordonatul capitanului Liviu Lapusan.
Numele lui Liviu Lapusan apare in dosarul de supraveghere deschis de Securitate pe numele Doinei Cornea si pe cel al unei alte disidente din Cluj, Eva Cseke, conferentiar universitar de la Facultatea de Litere din cadrul Universitatii „Babes-Bolyai”.
Premiat cu 3.000 de lei
Unul dintre colegii de promotie ai lui Marcel Brandusan a precizat ca, pe 19 decembrie 1989, ofiterul a fost premiat cu 3.000 de lei pentru modul in care a gestionat problema studentilor.
„Atunci, studentii din Cluj au stat cuminti. Nu au iesit in strada si nu au protestat, iar pentru asta Brandusan a fost premiat. In problema Doina Cornea, Marcel Brandusan nu a lucrat direct, dar facea de serviciu la obiectiv asa cum faceam toti ofiterii de Securitate”, spune un fost ofiter de Securitate care acum este in rezerva.
Doina Cornea ne-a declarat ca nu-si aminteste de locotenentul Brandusan. Ea a precizat insa ca mai are de parcurs aproximativ 20 de dosare ale Securitatii care o privesc.
Dupa 1989, Marcel Brandusan a fost ofiter activ la SRI Cluj, dupa care s-a transferat la UM 0962 Maramures. Din 1999, ofiterul a revenit la Cluj, unde ocupa, in prezent, functia de sef serviciu protectie in cadrul SIIPI Cluj.
Reactie
„Am fost ofiter de Securitate”
Comisarul-sef Marcel Brandusan a recunoscut ieri ca a fost ofiter de Securitate. „Am fost ofiter de securitate si nu vad unde este problema. Nu am lucrat in dosarul Doina Cornea. Din punctul meu de vedere, totul este in regula. Iar responsabilitatea pentru ce a facut fiecare este individuala, si nu a unui grup”, a precizat ofiterul.
Consilierii lui Vanghelie, vacanţă "de serviciu" în Florida
Sub pretextul unei misiuni economice, demnitarii locali vor petrece aproape două săptămâni în Miami şi Orlando, SUA, ca să ia lecţii de administraţie
Consilierii de la sectorul 5 formează grosul delegaţiei de edili români care au plecat azi dimineaţă în însorita Florida. Călătoria este organizată de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Alba, dar plătită din banii bugetelor administraţiilor locale de unde provin invitaţii.
Potrivit unei hotărâri a Consiliului Local sector 5, care alocă suma necesară deplasării, costul călătoriei este de 3.249 euro de persoană, ceea ce înseamnă aproape 40.000 de euro alocaţi din bugetul local pentru această deplasare.
Lista completă a participanţilor include doi consilieri din Braşov, doi din Râmnicu Vâlcea, viceprimarul sectorului 1, Mihai Bâzgan, împreună cu doi consilieri, viceprimarul şi secretarul sectorului 5, plus
alţi 12 consilieri de la acelaşi sector. Pe lista iniţială au fost programaţi, pentru cursa către Miami, Florentina Constantinescu, de la Direcţia de Achiziţii a Primăriei Generale, şi Viorel Popa, de la Administraţia Cimitirelor, care au renunţat la călătorie în ultimul timp
.
Ce mai contează scopul? Doar mergem în SUA!
Ce se va întâmpla în această misiune economică nu este clar nici pentru consilierii locali. Cei incluşi în delegaţie spun că este un schimb de experienţă cu administraţia americană, în program fiind inclusă o întrevedere cu consulul onorific al României la Miami, Victoria London, şi cu Gustavo Chacon, un consilier din cadrul primăriei însoritului oraş. "După aderarea României la Uniunea Europeană, noi nu putem avea relaţii economice cu SUA, în sensul în care nu putem aduce parteneri americani aici, dar putem să vedem cum au conceput ei un sistem acolo, să învăţăm de la ei", a explicat Lucian Iliescu, consilier din partea PD, scopul călătoriei.
Consilieri PNL, trimişi să se plângă la Videanu
Simpla abordare a subiectului în şedinţa Consiliului Local al sectorului condus de Marian Vanghelie a încins spiritele. Consilierul Alina Gorghiu, care lipseşte de pe lista invitaţilor, i-a trântit colegului Cătălin Stoichiţă să mai stea pe acasă pentru că are "copil mic". În replică, el a ameninţat-o cu acţiune în instanţă pe motiv de "atac la persoană". Gorghiu împreună cu Octavian Pop i-au reproşat primarului Vanghelie că îşi trimite consilierii într-o delegaţie care costă prea mult. "Nu sunt consilierii mei, ci au fost aleşi, eu am candidat independent. Într-un an de zile, primarul Videanu a plecat de 12 ori, iar eu în şase ani nu am plecat o dată", a replicat Vanghelie, sugerându-le consilierilor Alianţei că ar trebui să reproşeze ritmul deplasărilor şefului de partid. "N-am avut ocazia să-i spunem", a răspuns Pop provocării.
Dubai şi Italia, alte destinaţii „de serviciu
"
Alina Gorghiu, consilier al Alianţei, susţine că delegaţia a fost făcută în secret, din această cauză nefiind cunoscută nici în ajunul plecării lista cu colegii care se vor îmbarca spre Miami. "S-a făcut un fel de şedinţă de taină. Mie mi s-a propus să merg, ca să mi se închidă gura probabil. Au mai fost plecaţi în misiune economică şi, când s-au întors consilierii, sunt aproape sigură că nu au prezentat un raport în scris. Au spus doar că s-au întâlnit cu administraţiile publice locale", a mai spus Gorghiu.
Consilierii de la sectorul 5 formează grosul delegaţiei de edili români care au plecat azi dimineaţă în însorita Florida. Călătoria este organizată de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Alba, dar plătită din banii bugetelor administraţiilor locale de unde provin invitaţii.
Potrivit unei hotărâri a Consiliului Local sector 5, care alocă suma necesară deplasării, costul călătoriei este de 3.249 euro de persoană, ceea ce înseamnă aproape 40.000 de euro alocaţi din bugetul local pentru această deplasare.
Lista completă a participanţilor include doi consilieri din Braşov, doi din Râmnicu Vâlcea, viceprimarul sectorului 1, Mihai Bâzgan, împreună cu doi consilieri, viceprimarul şi secretarul sectorului 5, plus
alţi 12 consilieri de la acelaşi sector. Pe lista iniţială au fost programaţi, pentru cursa către Miami, Florentina Constantinescu, de la Direcţia de Achiziţii a Primăriei Generale, şi Viorel Popa, de la Administraţia Cimitirelor, care au renunţat la călătorie în ultimul timp
.
Ce mai contează scopul? Doar mergem în SUA!
Ce se va întâmpla în această misiune economică nu este clar nici pentru consilierii locali. Cei incluşi în delegaţie spun că este un schimb de experienţă cu administraţia americană, în program fiind inclusă o întrevedere cu consulul onorific al României la Miami, Victoria London, şi cu Gustavo Chacon, un consilier din cadrul primăriei însoritului oraş. "După aderarea României la Uniunea Europeană, noi nu putem avea relaţii economice cu SUA, în sensul în care nu putem aduce parteneri americani aici, dar putem să vedem cum au conceput ei un sistem acolo, să învăţăm de la ei", a explicat Lucian Iliescu, consilier din partea PD, scopul călătoriei.
Consilieri PNL, trimişi să se plângă la Videanu
Simpla abordare a subiectului în şedinţa Consiliului Local al sectorului condus de Marian Vanghelie a încins spiritele. Consilierul Alina Gorghiu, care lipseşte de pe lista invitaţilor, i-a trântit colegului Cătălin Stoichiţă să mai stea pe acasă pentru că are "copil mic". În replică, el a ameninţat-o cu acţiune în instanţă pe motiv de "atac la persoană". Gorghiu împreună cu Octavian Pop i-au reproşat primarului Vanghelie că îşi trimite consilierii într-o delegaţie care costă prea mult. "Nu sunt consilierii mei, ci au fost aleşi, eu am candidat independent. Într-un an de zile, primarul Videanu a plecat de 12 ori, iar eu în şase ani nu am plecat o dată", a replicat Vanghelie, sugerându-le consilierilor Alianţei că ar trebui să reproşeze ritmul deplasărilor şefului de partid. "N-am avut ocazia să-i spunem", a răspuns Pop provocării.
Dubai şi Italia, alte destinaţii „de serviciu
"
Alina Gorghiu, consilier al Alianţei, susţine că delegaţia a fost făcută în secret, din această cauză nefiind cunoscută nici în ajunul plecării lista cu colegii care se vor îmbarca spre Miami. "S-a făcut un fel de şedinţă de taină. Mie mi s-a propus să merg, ca să mi se închidă gura probabil. Au mai fost plecaţi în misiune economică şi, când s-au întors consilierii, sunt aproape sigură că nu au prezentat un raport în scris. Au spus doar că s-au întâlnit cu administraţiile publice locale", a mai spus Gorghiu.
Industria miniera ar putea fi zguduita de o preluare de 40 mld. dolari
BHP Billiton, cea mai mare companie miniera la nivel mondial, si Rio Tinto Group ar putea lansa oferte separate de preluare a americanilor de la Alcoa, cel mai important producator de aluminiu de pe glob, informeaza publicatia londoneza The Times, preluata de Bloomberg. Alcoa este evaluata la 40 de miliarde de dolari.
Alcoa pozeaza in postura de tinta ideala, pe fondul cererii in continua crestere pentru aluminiu. Aceasta goana dupa aluminiu este vizibila, in special in China, cel mai mare consumator mondial de aluminiu, folosit in special pentru cutiile de bauturi, in fabricarea avioanelor, dar si in industria auto.
Dupa o perioada de cinci ani in care companiile au dat navala dupa metale, anul trecut valoarea tranzactiilor si fuziunilor din industria miniera a totalizat 157 de miliarde de dolari.
In aceasta luna, atat BHP, cat si Rio Tinto au afirmat ca sunt interesate de efectuarea unor achizitii.
Au bani de achizitii
"Atat BHP, cat si Rio sunt foarte bine pozitionate din perspectiva financiara pentru a demara achizitii", a declarat Atul Lele, care contribuie la administrarea
a 360 de milioane de dolari pentru White Funds Management, in Sidney, inclusiv actiuni ale BHP si Rio. "Cele doua companii ar trebui sa fie interesate de expansiune si de a face din aluminiu o parte importanta a portofoliului lor", a precizat Lele.
Actiunile Alcoa, care se tranzactioneaza la un nivel de 11 ori mai mare decat castigurile preconizate, s-au apreciat ieri cu 2,69 de euro (11%), ajungand la valoarea de 28,10 euro/titlu, la ora 10.26 a.m., in Frankfurt.
Titlurile companiei australiene Alumina, care detine un parteneriat cu Alcoa, formand cel mai mare producator de alumina din lume, s-au apreciat cu 5,9 procente, la 7,23 de dolari australieni/unitate, pe Australian Stock Exchange (ASE).
Actiunile BHP si Rio, companii inscrise atat la Bursa din Australia, cat si la cea din Londra, au inregistrat un declin pe ASE.
Contactat telefonic, Kevin Lowery, purtatorul de cuvant
al Alcoa, a precizat ca politica Alcoa este de a nu comenta zvonurile. O pozitie similara a adoptat-o si BHP, care prin vocea purtatoarei de cuvant Emma Meade a mentionat ca gigantul minier nu comenteaza zvonurile sau speculatiile din piata. Nici John Marlay, CEO la Alumina, nu a dorit sa faca vreo declaratie in acest sens.
Potrivit Times, BHP si Rio Tinto au realizat studiile de fezabilitate, in eventualitatea prezentarii unor oferte de preluare a Alcoa, dar nu au discutat cu reprezentantii companiei americane. BHP Billiton este cea mai mare companie din domeniul resurselor diversificate la nivel mondial si a fost infiintata prin fuziunea dintre firma australiana BHP si grupul Billiton din Marea Britanie.
Rio Tinto este unul dintre cei mai mari producatori minieri la nivel mondial. Grupul este format din companiile Rio Tinto din Marea Britanie si Rio Tinto din Australia.
Alcoa pozeaza in postura de tinta ideala, pe fondul cererii in continua crestere pentru aluminiu. Aceasta goana dupa aluminiu este vizibila, in special in China, cel mai mare consumator mondial de aluminiu, folosit in special pentru cutiile de bauturi, in fabricarea avioanelor, dar si in industria auto.
Dupa o perioada de cinci ani in care companiile au dat navala dupa metale, anul trecut valoarea tranzactiilor si fuziunilor din industria miniera a totalizat 157 de miliarde de dolari.
In aceasta luna, atat BHP, cat si Rio Tinto au afirmat ca sunt interesate de efectuarea unor achizitii.
Au bani de achizitii
"Atat BHP, cat si Rio sunt foarte bine pozitionate din perspectiva financiara pentru a demara achizitii", a declarat Atul Lele, care contribuie la administrarea
a 360 de milioane de dolari pentru White Funds Management, in Sidney, inclusiv actiuni ale BHP si Rio. "Cele doua companii ar trebui sa fie interesate de expansiune si de a face din aluminiu o parte importanta a portofoliului lor", a precizat Lele.
Actiunile Alcoa, care se tranzactioneaza la un nivel de 11 ori mai mare decat castigurile preconizate, s-au apreciat ieri cu 2,69 de euro (11%), ajungand la valoarea de 28,10 euro/titlu, la ora 10.26 a.m., in Frankfurt.
Titlurile companiei australiene Alumina, care detine un parteneriat cu Alcoa, formand cel mai mare producator de alumina din lume, s-au apreciat cu 5,9 procente, la 7,23 de dolari australieni/unitate, pe Australian Stock Exchange (ASE).
Actiunile BHP si Rio, companii inscrise atat la Bursa din Australia, cat si la cea din Londra, au inregistrat un declin pe ASE.
Contactat telefonic, Kevin Lowery, purtatorul de cuvant
al Alcoa, a precizat ca politica Alcoa este de a nu comenta zvonurile. O pozitie similara a adoptat-o si BHP, care prin vocea purtatoarei de cuvant Emma Meade a mentionat ca gigantul minier nu comenteaza zvonurile sau speculatiile din piata. Nici John Marlay, CEO la Alumina, nu a dorit sa faca vreo declaratie in acest sens.
Potrivit Times, BHP si Rio Tinto au realizat studiile de fezabilitate, in eventualitatea prezentarii unor oferte de preluare a Alcoa, dar nu au discutat cu reprezentantii companiei americane. BHP Billiton este cea mai mare companie din domeniul resurselor diversificate la nivel mondial si a fost infiintata prin fuziunea dintre firma australiana BHP si grupul Billiton din Marea Britanie.
Rio Tinto este unul dintre cei mai mari producatori minieri la nivel mondial. Grupul este format din companiile Rio Tinto din Marea Britanie si Rio Tinto din Australia.
4,3 miliarde de euro de la UE asteapta cereri de la IMM-uri
Micii afaceristi vor primi bani aproape pentru orice.
Ei isi vor putea depune dosarele abia incepand cu luna iunie, dupa ce va fi gata ghidul aplicantului. Firmele medii si mici se afla in capul listei printre principalii beneficiari ai fondurilor europene care vor intra in conturile Romaniei dupa integrare.
Din cele 30 de miliarde de euro, bani europeni de care Romania va beneficia in perioada 2007-2013, o parte se vor duce catre Fondul European pentru Dezvoltare Regionala si Fondul Social European, principalele instrumente de finantare a IMM-urilor.
Insa primii bani europeni vor ajunge in Romania abia peste cateva luni. Din cauza ca, pana in prezent, doar patru dintre Programele Operationale au primit OK-ul Comisiei Europene. In plus
, conditiile pe care afaceristii trebuie sa le indeplineasca pentru a primi finantari nerambursabile, imprumuturi sau cofinantari nu sunt inca in totalitate cunoscute.
Acestea vor fi batute in cuie dupa publicarea ghidului solicitantului. Insa este de asteptat ca documentele necesare si criteriile de evaluare sa fie asemanatoare cu cele aplicate in programele PHARE si SAPARD.
Pentru ca proprietarii IMM-urilor sa poata accesa fondurile destinate acestui sector, acestia sunt nevoiti sa depuna o cerere la oragnismul intermediar de acordare a fondurilor, alaturi de bilanturi si planuri de afaceri.
Bani de la trei ministere
Principala sursa de Fonduri pentru fime va fi Agentia Nationala pentru IMM-uri (ANIMMC), organismul
intermediar al programului operational pentru Cresterea Competitivitatii, prin care in Romania vor intra 3,8 miliarde de euro.
Ghidul aplicantului in cazul acestui program va fi gata abia in iunie. Pe langa ANIMMC, si Ministerul Muncii, si cel al Integrarii vor distribui bani pentru micile firme - pentru dezvoltarea regionala si a resurselor umane. Insa nici in cazul acestora ghidul aplicantului n-a fost definitivat.
Administrare
Cum ajung banii la IMM-uri?
Ministerul Economiei si Comertului. Aloca bani din Fondul European de Dezvoltare Regionala, prin programul de Competitivitate.
Solicitantul trebuie sa fie o intreprindere mare sau un IMM.
Proiectele vor fi selectate prin cinci organisme intermediare: ANIMMC, Departamentul Cercetare, din cadrul Ministerului Educatiei, Ministerul Comunicatiilor, Departamentul Energie
, din cadrul MEC, si Autoritatea Nationala de Turism.
Programul ofera finantare pana la limita de 50% din totalul investitiilor eligibile. In cazul intreprinderilor noi, este nevoie de o garantie emisa de o institutie financiara. In cazul firmelor vechi, solicitantul trebuie sa aiba minimum doi ani de activitate economica profitabila.
O alta componenta a programului este alocarea unei sume de aproximativ 100 de milioane de euro pentru facilitarea accesului la finantare al IMM-urilor, prin oferirea de garantii, microcredite.
Ministerul Integrarii Europene. Va aloca bani din Fondul European de Dezvoltare, in cadrul sub-programelelor "Mediu de afaceri regional si local" si "Infrastructura si servicii
turistice".
Beneficiarii sub-programului sunt IMM-urile, inclusiv cele din turism. Organismele intermediare sunt cele opt Agentii Nationale de Dezvoltare. Limita de finantare pentru firmele mijlocii este de maximum 50%. In cazul intreprinderilor mici, finantarea este de maximum 70%.
In cazul intreprinderilor din turism, limita de finantare este de 70%, iar proiectul trebuie sa aiba un termen de executie de maximum 36 de luni. Ministerul Muncii. Aloca bani din Fondul Social European prin programul Dezvoltarea Resurselor Umane.
Beneficiarii sunt persoane juridice, inclusiv IMM-uri. Pot fi depuse cereri de finantare pentru proiecte care vizeaza formarea de manageri si intreprinzatori. Termenul de depunere a aplicatiilor este martie 2007. Limita de finantare este de 70%. Organismele Intermediare sunt Agentia de Ocupare a Fortei de Munca si Departamenul de Educatie din cadrul Ministerului Educatiei.
Ei isi vor putea depune dosarele abia incepand cu luna iunie, dupa ce va fi gata ghidul aplicantului. Firmele medii si mici se afla in capul listei printre principalii beneficiari ai fondurilor europene care vor intra in conturile Romaniei dupa integrare.
Din cele 30 de miliarde de euro, bani europeni de care Romania va beneficia in perioada 2007-2013, o parte se vor duce catre Fondul European pentru Dezvoltare Regionala si Fondul Social European, principalele instrumente de finantare a IMM-urilor.
Insa primii bani europeni vor ajunge in Romania abia peste cateva luni. Din cauza ca, pana in prezent, doar patru dintre Programele Operationale au primit OK-ul Comisiei Europene. In plus
, conditiile pe care afaceristii trebuie sa le indeplineasca pentru a primi finantari nerambursabile, imprumuturi sau cofinantari nu sunt inca in totalitate cunoscute.
Acestea vor fi batute in cuie dupa publicarea ghidului solicitantului. Insa este de asteptat ca documentele necesare si criteriile de evaluare sa fie asemanatoare cu cele aplicate in programele PHARE si SAPARD.
Pentru ca proprietarii IMM-urilor sa poata accesa fondurile destinate acestui sector, acestia sunt nevoiti sa depuna o cerere la oragnismul intermediar de acordare a fondurilor, alaturi de bilanturi si planuri de afaceri.
Bani de la trei ministere
Principala sursa de Fonduri pentru fime va fi Agentia Nationala pentru IMM-uri (ANIMMC), organismul
intermediar al programului operational pentru Cresterea Competitivitatii, prin care in Romania vor intra 3,8 miliarde de euro.
Ghidul aplicantului in cazul acestui program va fi gata abia in iunie. Pe langa ANIMMC, si Ministerul Muncii, si cel al Integrarii vor distribui bani pentru micile firme - pentru dezvoltarea regionala si a resurselor umane. Insa nici in cazul acestora ghidul aplicantului n-a fost definitivat.
Administrare
Cum ajung banii la IMM-uri?
Ministerul Economiei si Comertului. Aloca bani din Fondul European de Dezvoltare Regionala, prin programul de Competitivitate.
Solicitantul trebuie sa fie o intreprindere mare sau un IMM.
Proiectele vor fi selectate prin cinci organisme intermediare: ANIMMC, Departamentul Cercetare, din cadrul Ministerului Educatiei, Ministerul Comunicatiilor, Departamentul Energie
, din cadrul MEC, si Autoritatea Nationala de Turism.
Programul ofera finantare pana la limita de 50% din totalul investitiilor eligibile. In cazul intreprinderilor noi, este nevoie de o garantie emisa de o institutie financiara. In cazul firmelor vechi, solicitantul trebuie sa aiba minimum doi ani de activitate economica profitabila.
O alta componenta a programului este alocarea unei sume de aproximativ 100 de milioane de euro pentru facilitarea accesului la finantare al IMM-urilor, prin oferirea de garantii, microcredite.
Ministerul Integrarii Europene. Va aloca bani din Fondul European de Dezvoltare, in cadrul sub-programelelor "Mediu de afaceri regional si local" si "Infrastructura si servicii
turistice".
Beneficiarii sub-programului sunt IMM-urile, inclusiv cele din turism. Organismele intermediare sunt cele opt Agentii Nationale de Dezvoltare. Limita de finantare pentru firmele mijlocii este de maximum 50%. In cazul intreprinderilor mici, finantarea este de maximum 70%.
In cazul intreprinderilor din turism, limita de finantare este de 70%, iar proiectul trebuie sa aiba un termen de executie de maximum 36 de luni. Ministerul Muncii. Aloca bani din Fondul Social European prin programul Dezvoltarea Resurselor Umane.
Beneficiarii sunt persoane juridice, inclusiv IMM-uri. Pot fi depuse cereri de finantare pentru proiecte care vizeaza formarea de manageri si intreprinzatori. Termenul de depunere a aplicatiilor este martie 2007. Limita de finantare este de 70%. Organismele Intermediare sunt Agentia de Ocupare a Fortei de Munca si Departamenul de Educatie din cadrul Ministerului Educatiei.
Ministerul Agriculturii si cel al Finantelor se cearta pe acciza la tuica
Ministrul Agriculturii, Dan Motreanu, sare in ajutorul micilor producatori de tuica, palinca sau rachiu. Printr-o adresa trimisa la Finante, oficialul de la Agricultura vrea sa elimine acciza in cazul unei productii de pana la 400 de litri si sa aplice o cota de numai 50% din acciza la cantitatile intre 400 si 1.000 litri. Doar producatorii care vor produce cantitati mai mari de 1.000 litri de produs
(tuica sau palinca ori rachiuri din fructe, drojdie de vin si tescovina) ar urma sa plateasca acciza integral. Actualul Cod Fiscal stabileste ca pentru cantitatea de 50 de litri de produs destinata consumului propriu al unei gospodarii individuale, nivelul accizei datorate reprezinta 50% din cota standard a accizei aplicata alcoolului etilic, respectiv 375 euro/hl alcool pur (750 euor/hl cota standard).
Peste aceasta cantitate, acciza se achita integral. Pana anul trecut, nu se plateau accize pentru cantitati sub 300 de litri cu concentratia alcoolica de 40% pentru fiecare gospodarie. Potrivit adresei transmise Ministerului Finantelor, beneficiarii acestor propuneri ar urma sa fie toti detinatorii de fructe si de subproduse vitivinicole care isi prelucreaza recolta proprie fie la o instalatie proprie (cazan), fie la o alta instalatie de fabricat rachiuri din zona, apartinand altui producator care are cazan ori le prelucreaza la alte cazane industriale, autorizate conform legii. Ministerul Finantelor Publice se opune insa unei astfel de modificari, sustinand ca va pastra prevederile din Codul Fiscal referitoare la accizele aplicate pentru tuica, palinca si rachiu. "Ministerul Finantelor Publice nu intentioneaza sa modifice Codul Fiscal in domeniul accizelor pentru bauturile alcoolice", a declarat, pentru Mediafax, purtatorul de cuvant al MFP, Stelian Negrea. Toate cifrele au fost stabilite anul trecut in urma discutiilor cu patronatele din domeniu si, in unele cazuri, chiar la propunerea acestora, a explicat Negrea. De asemenea, Ministerul Agriculturii propune simplificarea procedurilor de autorizare a cazanelor detinute de producatorii de fructe sau a micilor distilerii, pe motiv ca actuala legislatie ii determina pe unii producatori sa nu se inregistreze si sa nu se autorizeze.
(tuica sau palinca ori rachiuri din fructe, drojdie de vin si tescovina) ar urma sa plateasca acciza integral. Actualul Cod Fiscal stabileste ca pentru cantitatea de 50 de litri de produs destinata consumului propriu al unei gospodarii individuale, nivelul accizei datorate reprezinta 50% din cota standard a accizei aplicata alcoolului etilic, respectiv 375 euro/hl alcool pur (750 euor/hl cota standard).
Peste aceasta cantitate, acciza se achita integral. Pana anul trecut, nu se plateau accize pentru cantitati sub 300 de litri cu concentratia alcoolica de 40% pentru fiecare gospodarie. Potrivit adresei transmise Ministerului Finantelor, beneficiarii acestor propuneri ar urma sa fie toti detinatorii de fructe si de subproduse vitivinicole care isi prelucreaza recolta proprie fie la o instalatie proprie (cazan), fie la o alta instalatie de fabricat rachiuri din zona, apartinand altui producator care are cazan ori le prelucreaza la alte cazane industriale, autorizate conform legii. Ministerul Finantelor Publice se opune insa unei astfel de modificari, sustinand ca va pastra prevederile din Codul Fiscal referitoare la accizele aplicate pentru tuica, palinca si rachiu. "Ministerul Finantelor Publice nu intentioneaza sa modifice Codul Fiscal in domeniul accizelor pentru bauturile alcoolice", a declarat, pentru Mediafax, purtatorul de cuvant al MFP, Stelian Negrea. Toate cifrele au fost stabilite anul trecut in urma discutiilor cu patronatele din domeniu si, in unele cazuri, chiar la propunerea acestora, a explicat Negrea. De asemenea, Ministerul Agriculturii propune simplificarea procedurilor de autorizare a cazanelor detinute de producatorii de fructe sau a micilor distilerii, pe motiv ca actuala legislatie ii determina pe unii producatori sa nu se inregistreze si sa nu se autorizeze.
Costurile ascunse ale trecerii la Vista
Pe linga pretul sistemului
de operare, componentele necesare pentru acesta aduc celor care nu le detin costuri suplimentare ce pornesc de la 600 de lei.
Noul sistem de operare al Microsoft, Windows Vista, este un produs
care tenteaza. Inainte de a lua decizia de schimbare a sistemului de operare, trebuie sa stiti insa ce presupune acest lucru. Windows Vista cere resurse hardware destul de puternice, astfel incit exista o serie de costuri pentru componentele necesare ca sistemul de operare sa ruleze fluent si pentru a putea folosi interfata grafica a acestuia. Va prezentam o estima-re a acestor costuri, cu mentiunea ca nu reprezinta o suma certa, intrucit preturile componentelor variaza de la un comerciant la altul, precum si in functie de caracteristicile componentelor respective (spre exemplu, exista diferente mari de pret intre doua placi video
cu aceeasi memorie, in functie de producator, de frecventele procesorului si memoriei sau de latimea de banda).
RAM si placa video
Daca va decideti sa faceti upgrade la Vista, primii banii pe care este probabil sa-i cheltuiti reprezinta mai multa memorie RAM pentru calculatorul respectiv. Microsoft spune ca Vista poate rula pe 512 MB RAM, insa pur si simplu nu merita instalarea sistemului de operare pe o masina cu mai putin de 1 GB RAM. Iar pentru cei care ruleaza aplicatii mai pretentioase, se recomanda chiar 2 GB RAM. 1 GB RAM de o calitate redusa ar costa in jur de 250 de lei (desi pretul poate depasi 700 de lei pentru memorii foarte puternice), in timp
ce pentru 2 GB RAM ar trebui sa scoateti din buzunar 500 de lei, daca alegeti un produs ieftin, sau chiar 2.200 de lei, daca sinteti pasionat de viteza si de calitate.
Urmeaza placa video. Windows Vista si-a creat reputatia de a fi un mare consumator de resurse video, astfel incit, daca doriti sa va bucurati de ceea ce ofera interfata sa Aero, va trebuie o placa video pe masura.
Exista doua tipuri de compatibilitate hardware pentru Vista, conform Microsoft: Vista Capable si Vista Premium Ready. Vom trece peste Vista Capable, pentru ca nu ruleaza Aero, iar noua interfata grafica a Vista este una dintre cele mai apetisante noutati din sistemul de operare.
Vista Premium Ready
Pentru ca o placa video sa fie Vista Premium Ready trebuie sa aiba suport pentru DirectX 9 cu un driver WDDM si minimum 128 MB memorie video, precum si Pixel Shader 2.0.
Pretul unei placi Vista Premium Ready pleaca de la 130 de lei (NVIDIA GeForce 7100). Un pret mediu al unei placi video mai performante ar fi cuprins intre 1.100 si 1.200 de lei pentru o GeForce 8800 GTS 320, prima capabila DirectX 10.
* Hard-disk si DVD ROM
Vista cere minimum 40 GB pentru instalare si spatiu liber. Un hard-disk de 80 GB costa in jur de 150 de lei, in timp ce unul de 250 GB ar costa circa 250 de lei. Un lucru pe care putina lume l-a luat in calcul este necesitatea unei unitati optice DVD, intrucit Windows Vista se instaleaza doar via DVD. O unitate DVD ROM are preturi de aproximativ 60-70 de lei.
de operare, componentele necesare pentru acesta aduc celor care nu le detin costuri suplimentare ce pornesc de la 600 de lei.
Noul sistem de operare al Microsoft, Windows Vista, este un produs
care tenteaza. Inainte de a lua decizia de schimbare a sistemului de operare, trebuie sa stiti insa ce presupune acest lucru. Windows Vista cere resurse hardware destul de puternice, astfel incit exista o serie de costuri pentru componentele necesare ca sistemul de operare sa ruleze fluent si pentru a putea folosi interfata grafica a acestuia. Va prezentam o estima-re a acestor costuri, cu mentiunea ca nu reprezinta o suma certa, intrucit preturile componentelor variaza de la un comerciant la altul, precum si in functie de caracteristicile componentelor respective (spre exemplu, exista diferente mari de pret intre doua placi video
cu aceeasi memorie, in functie de producator, de frecventele procesorului si memoriei sau de latimea de banda).
RAM si placa video
Daca va decideti sa faceti upgrade la Vista, primii banii pe care este probabil sa-i cheltuiti reprezinta mai multa memorie RAM pentru calculatorul respectiv. Microsoft spune ca Vista poate rula pe 512 MB RAM, insa pur si simplu nu merita instalarea sistemului de operare pe o masina cu mai putin de 1 GB RAM. Iar pentru cei care ruleaza aplicatii mai pretentioase, se recomanda chiar 2 GB RAM. 1 GB RAM de o calitate redusa ar costa in jur de 250 de lei (desi pretul poate depasi 700 de lei pentru memorii foarte puternice), in timp
ce pentru 2 GB RAM ar trebui sa scoateti din buzunar 500 de lei, daca alegeti un produs ieftin, sau chiar 2.200 de lei, daca sinteti pasionat de viteza si de calitate.
Urmeaza placa video. Windows Vista si-a creat reputatia de a fi un mare consumator de resurse video, astfel incit, daca doriti sa va bucurati de ceea ce ofera interfata sa Aero, va trebuie o placa video pe masura.
Exista doua tipuri de compatibilitate hardware pentru Vista, conform Microsoft: Vista Capable si Vista Premium Ready. Vom trece peste Vista Capable, pentru ca nu ruleaza Aero, iar noua interfata grafica a Vista este una dintre cele mai apetisante noutati din sistemul de operare.
Vista Premium Ready
Pentru ca o placa video sa fie Vista Premium Ready trebuie sa aiba suport pentru DirectX 9 cu un driver WDDM si minimum 128 MB memorie video, precum si Pixel Shader 2.0.
Pretul unei placi Vista Premium Ready pleaca de la 130 de lei (NVIDIA GeForce 7100). Un pret mediu al unei placi video mai performante ar fi cuprins intre 1.100 si 1.200 de lei pentru o GeForce 8800 GTS 320, prima capabila DirectX 10.
* Hard-disk si DVD ROM
Vista cere minimum 40 GB pentru instalare si spatiu liber. Un hard-disk de 80 GB costa in jur de 150 de lei, in timp ce unul de 250 GB ar costa circa 250 de lei. Un lucru pe care putina lume l-a luat in calcul este necesitatea unei unitati optice DVD, intrucit Windows Vista se instaleaza doar via DVD. O unitate DVD ROM are preturi de aproximativ 60-70 de lei.
Bulversarea sistemului energetic
De foarte mult timp
, dar in special de un an incoace, presa nu a mai prididit sa vorbeasca despre "baietii destepti" care fac si desfac "la buzunare" sistemul energetic românesc. "Baieti" care, prin activitatea lor principala de business - incheierea de contracte comerciale cu energie
electrica - nu au facut decit sa creasca, in mod artificial pretul la curent. Ingineria prin care respectivii "baieti" se imbogateau este relativ simpla. Cumparau energie direct de la producator la preturi mai mari sau o vindeau unui alt "baiat destept" si tot asa, iar energia electrica ajungea intr-un final si la consumator la un pret, evident, mult "umflat". Ieri, autoritatile au decis sa taie cu totul copacul pe a carui craca se afla respectivii "baieti". Cum? Din trei miscari...
Prima: fara contracte directe
Inca de la inceputul anului, noul ministru al Economiei, Varujan Vosganian, s-a aratat foarte determinat in a incurca socotelile companiilor care intermediau afaceri cu electricitate. Acesta a mai aratat ca, de la 1 ianuarie 2007, in România nu s-au mai incheiat contracte direct intre producatori si intermediari si a avertizat producatorii care au astfel de intentii ca vor fi imediat demisi. Totodata, Vosganian a adaugat ca va trimite corpul de control sa verifice daca au fost incheiate astfel de contracte si ca a dispus deja o verificare "pe structura de pret a energiei electrice la transportatori, furnizori si distribuitori, pentru a constata daca exista abateri". Ministrul este atit de hotarit sa rezolve problema "baietilor" incit a declarat ca nici macar nu va prelungi ordinul prin care Electrica achizitioneaza direct electricitate de la producatori. "Am facut un gest catre Electrica, cind i-am dat aceasta posibilitate. Electrica trebuie sa stie ca, de la 1 aprilie, este un furnizor ca oricare altul", a spus Vosganian. Intrucit, la sfirsitul lunii decembrie, Electrica avea un deficit de 80% pentru electricitatea care trebuia livrata in 2007 consumatorilor eligibili, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a dat un ordin prin care contractele cu producatorii au putut fi prelungite pina la 31 martie. Dar de la 1 aprilie, gata. "Fara contracte directe", spune ministrul. In esenta decizia autoritatilor este de laudat numai ca, atunci cind detasezi o componenta dintr-un sistem bine "uns" (chiar si ilegal) risti sa blochezi intregul sistem. Si exact asta se intimpla. Cum altfel am putea interpreta declaratia unui oficial din cadrul companiei Electrica care a spus ieri ca "Electrica este total descoperita si nu are energie electrica disponibila pentru livrari dupa data de 31 martie 2007".
A doua: contractele vor fi publice
A doua "arma" in "razboiul" cu "baietii destepti" este publicitatea care va fi facuta contractelor de achizitie a energiei electrice. Toate preturile incluse in contractele de achizitie de energie vor fi facute publice, spune ministrul Economiei, Varujan Vosganian. In opinia lui Vosganian, aceasta masura va duce la disparitia intermediarilor si la formarea pretului prin mecanisme de piata. Oficialul MEC a mai spus ca ministerul studiaza posibilitatea de a face publice contractele de intermediere, analizind daca institutia va iesi in cistig in cazul in care ar plati despagubirile si penalitatile aferente incalcarii clauzelor de confidentialitate, iar energia s-ar vinde la costul de piata.
A treia: tranzactii prin bursa
Se stie ca tranzactiile prin intermediul bursei sint caracterizate printr-o transparenta totala. Or tocmai acesta transparenta face imposibil jocul de culise al "baietilor destepti". Insa, tranzactionarea energiei electrice prin intermediul bursei nu este tocmai un lucru simplu. Si asta in principal datorita faptului ca energia electrica nu poate fi stocata asa cum faci cu griul, de exemplu. "In cazul energiei trebuie sa-ti faci socotelile cu o zi inaintea sedintei de tranzactionare. Adica consumatorii sa-si anunte consumurile din ziua urmatoare iar producatorii trebuie sa-si adapteze productia cu consumul", explica Varujan Vosganian. "De aceea, daca vorbim de o bursa regionala de energie aceasta nu poate fi decit OPCOM (Operatorul Pietei de Energie Electrica din România). Nu vor mai exista "baieti destepti", pentru ca energia electrica se va tranzactiona la OPCOM, iar pretul de acolo este pretul pietei", a mai afirmat Vosganian. Problema este ca, dorind sa arate ca este un elev ascultator, compania Electrica a cautat si luni si marti sa cumpere electricitate de pe bursa de energie, administrata de OPCOM, dar nici un producator sau furnizor nu i-a oferit energie electrica. De ce s-a intimplat acest lucru? Simplu. "Pe de o parte este faptul ca producatorii nu au vrut sa vinda ieftin energia, iar, pe de alta parte, pe bursa de energie operata de OPCOM exista oferte neloiale de la un alt furnizor care, pentru aceleasi pachete de achizitionare de energie, ofera cu un leu mai mult decit Electrica", spune seful serviciului
de piata concurentiala al firmei, Ioan Fecioru. "In acest caz este normal ca producatorii sa se orienteze spre furnizorii care ofera mai mult. De asemenea, urmarim sa importam energie prin intermediul unui consortiu din zona estica" mai explica oficialul Electrica.
, dar in special de un an incoace, presa nu a mai prididit sa vorbeasca despre "baietii destepti" care fac si desfac "la buzunare" sistemul energetic românesc. "Baieti" care, prin activitatea lor principala de business - incheierea de contracte comerciale cu energie
electrica - nu au facut decit sa creasca, in mod artificial pretul la curent. Ingineria prin care respectivii "baieti" se imbogateau este relativ simpla. Cumparau energie direct de la producator la preturi mai mari sau o vindeau unui alt "baiat destept" si tot asa, iar energia electrica ajungea intr-un final si la consumator la un pret, evident, mult "umflat". Ieri, autoritatile au decis sa taie cu totul copacul pe a carui craca se afla respectivii "baieti". Cum? Din trei miscari...
Prima: fara contracte directe
Inca de la inceputul anului, noul ministru al Economiei, Varujan Vosganian, s-a aratat foarte determinat in a incurca socotelile companiilor care intermediau afaceri cu electricitate. Acesta a mai aratat ca, de la 1 ianuarie 2007, in România nu s-au mai incheiat contracte direct intre producatori si intermediari si a avertizat producatorii care au astfel de intentii ca vor fi imediat demisi. Totodata, Vosganian a adaugat ca va trimite corpul de control sa verifice daca au fost incheiate astfel de contracte si ca a dispus deja o verificare "pe structura de pret a energiei electrice la transportatori, furnizori si distribuitori, pentru a constata daca exista abateri". Ministrul este atit de hotarit sa rezolve problema "baietilor" incit a declarat ca nici macar nu va prelungi ordinul prin care Electrica achizitioneaza direct electricitate de la producatori. "Am facut un gest catre Electrica, cind i-am dat aceasta posibilitate. Electrica trebuie sa stie ca, de la 1 aprilie, este un furnizor ca oricare altul", a spus Vosganian. Intrucit, la sfirsitul lunii decembrie, Electrica avea un deficit de 80% pentru electricitatea care trebuia livrata in 2007 consumatorilor eligibili, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a dat un ordin prin care contractele cu producatorii au putut fi prelungite pina la 31 martie. Dar de la 1 aprilie, gata. "Fara contracte directe", spune ministrul. In esenta decizia autoritatilor este de laudat numai ca, atunci cind detasezi o componenta dintr-un sistem bine "uns" (chiar si ilegal) risti sa blochezi intregul sistem. Si exact asta se intimpla. Cum altfel am putea interpreta declaratia unui oficial din cadrul companiei Electrica care a spus ieri ca "Electrica este total descoperita si nu are energie electrica disponibila pentru livrari dupa data de 31 martie 2007".
A doua: contractele vor fi publice
A doua "arma" in "razboiul" cu "baietii destepti" este publicitatea care va fi facuta contractelor de achizitie a energiei electrice. Toate preturile incluse in contractele de achizitie de energie vor fi facute publice, spune ministrul Economiei, Varujan Vosganian. In opinia lui Vosganian, aceasta masura va duce la disparitia intermediarilor si la formarea pretului prin mecanisme de piata. Oficialul MEC a mai spus ca ministerul studiaza posibilitatea de a face publice contractele de intermediere, analizind daca institutia va iesi in cistig in cazul in care ar plati despagubirile si penalitatile aferente incalcarii clauzelor de confidentialitate, iar energia s-ar vinde la costul de piata.
A treia: tranzactii prin bursa
Se stie ca tranzactiile prin intermediul bursei sint caracterizate printr-o transparenta totala. Or tocmai acesta transparenta face imposibil jocul de culise al "baietilor destepti". Insa, tranzactionarea energiei electrice prin intermediul bursei nu este tocmai un lucru simplu. Si asta in principal datorita faptului ca energia electrica nu poate fi stocata asa cum faci cu griul, de exemplu. "In cazul energiei trebuie sa-ti faci socotelile cu o zi inaintea sedintei de tranzactionare. Adica consumatorii sa-si anunte consumurile din ziua urmatoare iar producatorii trebuie sa-si adapteze productia cu consumul", explica Varujan Vosganian. "De aceea, daca vorbim de o bursa regionala de energie aceasta nu poate fi decit OPCOM (Operatorul Pietei de Energie Electrica din România). Nu vor mai exista "baieti destepti", pentru ca energia electrica se va tranzactiona la OPCOM, iar pretul de acolo este pretul pietei", a mai afirmat Vosganian. Problema este ca, dorind sa arate ca este un elev ascultator, compania Electrica a cautat si luni si marti sa cumpere electricitate de pe bursa de energie, administrata de OPCOM, dar nici un producator sau furnizor nu i-a oferit energie electrica. De ce s-a intimplat acest lucru? Simplu. "Pe de o parte este faptul ca producatorii nu au vrut sa vinda ieftin energia, iar, pe de alta parte, pe bursa de energie operata de OPCOM exista oferte neloiale de la un alt furnizor care, pentru aceleasi pachete de achizitionare de energie, ofera cu un leu mai mult decit Electrica", spune seful serviciului
de piata concurentiala al firmei, Ioan Fecioru. "In acest caz este normal ca producatorii sa se orienteze spre furnizorii care ofera mai mult. De asemenea, urmarim sa importam energie prin intermediul unui consortiu din zona estica" mai explica oficialul Electrica.
Editorial - Cind intelectualii ies in turma iar presedintele agata la telefon
De sapte-opt milenii si-au pus semnatura pe mai toate actele umanitatii, de la vorbirea articulata la scrisoarea de sustinere a presedintelui. Civilizatia le reproseaza multe si le datoreaza totul. Sint parintii capriciosi ai culturii si copiii imaturi ai momentului: intre Platon si Basescu aleg intotdeauna prost.
Acum citiva ani a fost descifrata o tablita de lut descoperita in orasul antic Uruk. Autorul textului
e un scrib sumerian cu viziune, fiindca mesajul are viitor: „Azi toti scriu, nimeni nu mai citeste“. Intelectualul roman n-a obosit niciodata sa scrie, desi, in definitia lui de dictionar, accentul este pus doar pe gindire. Scrisul pare sa fie insa obsesia dominanta a speciei, iar cu aceasta ocazie formele lui publice penduleaza intre gratie si ridicol. Cit sta in parametrii functiei interne, scrisul isi e siesi suficient si intelectualul ramine fiinta necesara de pe coperta cartii. Dar cind scrisul o ia razna si vrea sa participe la plebicist, toata vraja s-a dus pe copca. Intre gindirea solitara, cu autonomie teritoriala recunoscuta, si „Apelul impotriva restauratiei, initiat de GRUPUL INTELECTUALILOR“, e aceeasi distanta ca intre Pasarea Maiastra si un cird de bibilici. Daca, in loc sa se adune una linga alta, sub un editorial patetic, cele doua sute de semnaturi ar fi stat fiecare sub articolul sau, efectul de sprijin ar fi fost un tsunami literar si artistic, capabil sa inunde presa in mod organic. In varianta aglomerata insa, protestul a cazut intr-o gramatica tipatoare, cu mari greseli la acordul istoriei. Ca dovada, Basescu, beneficiarul acestui cor de strinsura, nu mai e ce-a fost, adica un contemporan ceva mai votat decit altii, ci „un personaj care pare sa devina un presedinte pentru alte coordonate istorice“.
Dar sa coborim putin in mecanismul recrutarii si sa desfacem structura batalionului intelectual. Citind lista voluntarilor observi ca exista doua categorii de luptatori: intelectuali A si intelectuali, sa zicem, de serie B. Primii sint nume sonore, purtatori onesti de competenta, marci publice acceptate. Se vad cu ochiul liber. Ei joaca rolul de vectori vizuali si asigura principiul adunarii. In preview, ei sint lista. Restul trupei vine pe magnetism de ocazie. Sa fii pe aceeasi foaie cu Liiceanu nu-i de colea. Polii aspirationali atrag pilitura si asa se obtine ideea statistica de intelectual activ. La o analiza spectrala insa, convoiul desteptilor arata doar cinci la suta inspiratie. Ceilalti sint aspiranti la glorie cu buletinul. Prin urmare activi, disponibili, insistenti.
Si iata ca nu pierd vremea cind li se da, la citeva zile, o a doua ocazie: „Stimata D-na Monica Macovei - Ministru al Justitiei, avind in vedere meritele dvs. pentru implinirea actului Justitiei in adevaratul inteles al cuvintului - merite recunoscute atit in tara, cit si de forurile Uniunii Europene etc“. De data asta, fragmentul-omagiu face credit la bancile Djuvara si Cartarescu. Odata varsate transele de greutate, partenerii B de lista se simt de serie A. Efortul lor de a se face folositori e vizibil. Chiar daca nu sint ei autorii textului, e ca si cum ar fi. Ansamblul text-semnatura se consuma in perifraza, truism si elogiu la limita pupincurismului. Intentia nobila devine astfel suspecta, iar ideile respectabile apar insurgente. Banuit de isterie, conglomeratul poate trece din seriozitatea initiala in spatiul dubios al armaghedoanelor. In lumea reala, Monica Macovei e mai degraba incurcata de gest, chiar daca, la o bere cu fanii ei culti, le-ar da imbratisarea din Piata Universitatii. In schimb, Traian Basescu pare incintat de suprareactie: cita vreme de aici decurge plasarea lui in „alte coordonate istorice“, o mica plimbare prin cultul personalitatii, de antrenament, n-are cum sa strice.
Si acum, intrebarea: cum cad intelectualii in aceste capcane energetice, cum devin ei oameni de actiune in favoarea unui om politic? Eu am un raspuns partial: noaptea, cind n-are somn, presedintele pune mina pe telefon si-i suna. Nu, nu pe toti, doar pe cei mai penetrabili si mai strategic plasati. La ora aia, intelectualul se afla echipat de lectura, il tine pe Witgenstein in brate si motaie, normal, la OTV. Dar vocea din receptor il arunca direct in Festivitatea de Decernare de Ordine si Medalii. Ii vorbeste PRESEDINTELE. I SE ADRESEAZA LUI. Ia pozitia de drepti. Instinctiv aude imnul, fara sa il cinte cineva. „Domnule, te urmaresc cum scrii. Doar dumneata ma intelegi, doar dumneata ai caracter, ceilalti sint platiti etc“. Actul de seductie e de obicei instantaneu si aici incepe jalnicul negot cu iluzie, impozitat cu abilitate la Cotroceni. Cunosc mai multe cazuri de coup de fil si fiecare se potriveste portretului-robot: statornicia lui e de pomina.
Acum citiva ani a fost descifrata o tablita de lut descoperita in orasul antic Uruk. Autorul textului
e un scrib sumerian cu viziune, fiindca mesajul are viitor: „Azi toti scriu, nimeni nu mai citeste“. Intelectualul roman n-a obosit niciodata sa scrie, desi, in definitia lui de dictionar, accentul este pus doar pe gindire. Scrisul pare sa fie insa obsesia dominanta a speciei, iar cu aceasta ocazie formele lui publice penduleaza intre gratie si ridicol. Cit sta in parametrii functiei interne, scrisul isi e siesi suficient si intelectualul ramine fiinta necesara de pe coperta cartii. Dar cind scrisul o ia razna si vrea sa participe la plebicist, toata vraja s-a dus pe copca. Intre gindirea solitara, cu autonomie teritoriala recunoscuta, si „Apelul impotriva restauratiei, initiat de GRUPUL INTELECTUALILOR“, e aceeasi distanta ca intre Pasarea Maiastra si un cird de bibilici. Daca, in loc sa se adune una linga alta, sub un editorial patetic, cele doua sute de semnaturi ar fi stat fiecare sub articolul sau, efectul de sprijin ar fi fost un tsunami literar si artistic, capabil sa inunde presa in mod organic. In varianta aglomerata insa, protestul a cazut intr-o gramatica tipatoare, cu mari greseli la acordul istoriei. Ca dovada, Basescu, beneficiarul acestui cor de strinsura, nu mai e ce-a fost, adica un contemporan ceva mai votat decit altii, ci „un personaj care pare sa devina un presedinte pentru alte coordonate istorice“.
Dar sa coborim putin in mecanismul recrutarii si sa desfacem structura batalionului intelectual. Citind lista voluntarilor observi ca exista doua categorii de luptatori: intelectuali A si intelectuali, sa zicem, de serie B. Primii sint nume sonore, purtatori onesti de competenta, marci publice acceptate. Se vad cu ochiul liber. Ei joaca rolul de vectori vizuali si asigura principiul adunarii. In preview, ei sint lista. Restul trupei vine pe magnetism de ocazie. Sa fii pe aceeasi foaie cu Liiceanu nu-i de colea. Polii aspirationali atrag pilitura si asa se obtine ideea statistica de intelectual activ. La o analiza spectrala insa, convoiul desteptilor arata doar cinci la suta inspiratie. Ceilalti sint aspiranti la glorie cu buletinul. Prin urmare activi, disponibili, insistenti.
Si iata ca nu pierd vremea cind li se da, la citeva zile, o a doua ocazie: „Stimata D-na Monica Macovei - Ministru al Justitiei, avind in vedere meritele dvs. pentru implinirea actului Justitiei in adevaratul inteles al cuvintului - merite recunoscute atit in tara, cit si de forurile Uniunii Europene etc“. De data asta, fragmentul-omagiu face credit la bancile Djuvara si Cartarescu. Odata varsate transele de greutate, partenerii B de lista se simt de serie A. Efortul lor de a se face folositori e vizibil. Chiar daca nu sint ei autorii textului, e ca si cum ar fi. Ansamblul text-semnatura se consuma in perifraza, truism si elogiu la limita pupincurismului. Intentia nobila devine astfel suspecta, iar ideile respectabile apar insurgente. Banuit de isterie, conglomeratul poate trece din seriozitatea initiala in spatiul dubios al armaghedoanelor. In lumea reala, Monica Macovei e mai degraba incurcata de gest, chiar daca, la o bere cu fanii ei culti, le-ar da imbratisarea din Piata Universitatii. In schimb, Traian Basescu pare incintat de suprareactie: cita vreme de aici decurge plasarea lui in „alte coordonate istorice“, o mica plimbare prin cultul personalitatii, de antrenament, n-are cum sa strice.
Si acum, intrebarea: cum cad intelectualii in aceste capcane energetice, cum devin ei oameni de actiune in favoarea unui om politic? Eu am un raspuns partial: noaptea, cind n-are somn, presedintele pune mina pe telefon si-i suna. Nu, nu pe toti, doar pe cei mai penetrabili si mai strategic plasati. La ora aia, intelectualul se afla echipat de lectura, il tine pe Witgenstein in brate si motaie, normal, la OTV. Dar vocea din receptor il arunca direct in Festivitatea de Decernare de Ordine si Medalii. Ii vorbeste PRESEDINTELE. I SE ADRESEAZA LUI. Ia pozitia de drepti. Instinctiv aude imnul, fara sa il cinte cineva. „Domnule, te urmaresc cum scrii. Doar dumneata ma intelegi, doar dumneata ai caracter, ceilalti sint platiti etc“. Actul de seductie e de obicei instantaneu si aici incepe jalnicul negot cu iluzie, impozitat cu abilitate la Cotroceni. Cunosc mai multe cazuri de coup de fil si fiecare se potriveste portretului-robot: statornicia lui e de pomina.
Raportul privind zborurile CIA, adoptat
Raportul care investighează posibila existenţă a bazelor de detenţie americane în Europa a fost adoptat, astăzi, în Parlamentul European, cu 382 de voturi pentru, 256 împotrivă şi 74 de abţineri.
Majoritatea membrilor celui mai mare grup politic, PPE-DE, au votat împotrivă, tocmai pentru că amendamentele-cheie propuse de conservatori nu au fost adoptate, a declarat pentru NewsIn, astăzi, europarlamentarul român Marian Jean Marinescu, membru al comisiei parlamentare care s-a ocupat de investigarea activităţilor CIA în Europa.
Marinescu a precizat că a votat împotrivă, întrucât amendamentul referitor la România nu a fost adoptat şi îl consideră "incorect".
Apariţia în mass-media a informaţiilor privind efectuarea zborurilor CIA şi a existenţei unor centre secrete de detenţie pe teritoriul unor ţări europene, de unde aceştia erau transferaţi fie în închisoarea de la Guantanamo, din Cuba, fie în ţări unde se practică tortura, a dus la declanşarea unor anchete în Italia, Germania şi Spania.
Procurorii germani şi italieni chiar au emis mandate de arestare pe numele celor suspectaţi de complicitate în operaţiunile CIA.
Majoritatea membrilor celui mai mare grup politic, PPE-DE, au votat împotrivă, tocmai pentru că amendamentele-cheie propuse de conservatori nu au fost adoptate, a declarat pentru NewsIn, astăzi, europarlamentarul român Marian Jean Marinescu, membru al comisiei parlamentare care s-a ocupat de investigarea activităţilor CIA în Europa.
Marinescu a precizat că a votat împotrivă, întrucât amendamentul referitor la România nu a fost adoptat şi îl consideră "incorect".
Apariţia în mass-media a informaţiilor privind efectuarea zborurilor CIA şi a existenţei unor centre secrete de detenţie pe teritoriul unor ţări europene, de unde aceştia erau transferaţi fie în închisoarea de la Guantanamo, din Cuba, fie în ţări unde se practică tortura, a dus la declanşarea unor anchete în Italia, Germania şi Spania.
Procurorii germani şi italieni chiar au emis mandate de arestare pe numele celor suspectaţi de complicitate în operaţiunile CIA.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
