Piaţa românească a serviciilor de consultanţă şi training a crescut în ultimii ani într-un ritm accelerat. Dintre acestea, o pondere însemnată o ocupă programele de leadership. De ce ar investi companiile româneşti în pregătirea unor manageri pentru a-i transforma din profesionişti cu competenţe tehnice în lideri? Competiţia în creştere, criza de buni manageri şi noua cultură organizaţională impusă de companiile multinaţionale au produs
un declic: nevoia de leadership.
Cu hands free-ul în ureche, cu geanta diplomat din care ies tone de documente pe scaunul din dreapta al limuzinei ultimul tip, managerul român se grăbeşte către o întâlnire de afaceri unde urmează să negocieze vânzarea unei părţi din companie. Va avea o surpriză întâlnindu-şi omologul venit de la o multinaţională occidentală. Relaxat, acesta îi va vorbi de cea mai recentă vacanţă, petrecută undeva în insule exotice, în timp ce echipa de avocaţi şi experţi financiari perfectează ultimele detalii ale tranzacţiei.
E firesc, în cele din urmă, să se întâmple aşa; dacă lucrurile ar fi stat invers, scena s-ar fi petrecut într-un restaurant din Sofia sau Belgrad, cu un manager român în rolul tipului relaxat, care are timp să gândească strategii, nu să se încurce în detalii şi semnat vrafuri de hârtii. Cultura organizaţională din multe companii româneşti este cea care face diferenţa dintre cele două stiluri de management. „Se pare că managerii străini preferă stilul
democratic sau pe cel «laissez-faire», iar cei români, pe cel de tip control“, explică Dana Stanciu, marketing manager la United Business Development, companie specializată în domeniul soluţiilor de dezvoltare profesională a capitalului uman şi de optimizare
a proceselor şi sistemelor organizaţionale.
Din acest punct de vedere, pe lângă elementele care ţin de cultura organizaţională, pe care pătrunderea pe piaţa românească a multinaţionalelor tinde să o remodeleze conform modului de funcţionare a marilor companii, contează şi factorul timp. „Dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor pentru nivelul de top management se realizează în aproximativ zece ani“, spune Ionela Berciu, director general al filialei din România a companiei de consultanţă de management Hay Group.
De voie, de nevoie, firmele româneşti încep să adopte modelul de management al vesticilor, care are în centru nu neapărat competenţele tehnice, cât leadershipul, cu alte cuvinte, capacitatea unui manager de a influenţa, motiva şi inspira pe alţii să contribuie la succesul şi eficienţa organizaţiilor din care fac parte.
„Companiile care investesc în programe de leadership sunt deja sau aspiră să devină Angajatorul Preferat în industria lor, companii care au un top management ambiţios şi de calitate“, afirmă Viorel Panaite, partener în cadrul companiei de consultanţă şi training în resurse umane Human Invest. „Ele au înţeles că managerii lor au nevoie de competenţe de leadership puternice şi în acelaşi timp să atragă şi să reţină cei mai buni profesionişti.“
Spre deosebire de multinaţionale, unde „dezvoltarea competenţelor de management şi leadership vizează toate nivelurile ierarhice şi se desfăşoară continuu - diferă doar metoda (training, job enlargement, coaching, business simulation, self learning, e-learning) adaptată fie la nivelul unui grup, fie la nivelul unui individ“, cum susţine Aryana Popescu, learning & development manager al Orange România, în companiile româneşti lucrurile se desfăşoară mai mult în virtutea inerţiei. Simplul fapt că unele multinaţionale au angajaţi specializaţi pentru astfel de programe de dezvoltare pe partea de training şi leadership spune multe.
În România, piaţa de programe şi servicii destinate în mod explicit pregătirii în leadership este încă incipientă, dar se dezvoltă într-un ritm alert. „Cererea pentru astfel de programe a crescut foarte mult în ultimii patru-cinci ani“, afirmă Viorel Panaite. „După ce le-au acordat o atenţie mică până în anii 2000 - 2002, companiile încep să descopere cum programele de leadership implementate au generat angajaţi mai bine pregătiţi pentru poziţiile de management existente sau pentru nenumăratele poziţii manageriale care au apărut datorită expansiunii rapide a companiei.“ Potrivit datelor United Business Development, piaţa de training de „soft skills“ din Marea Britanie este estimată la aproximativ 17 milioane de lire sterline (circa 25 de milioane de euro), în Ungaria este de 80 de milioane de euro, iar în Polonia, de 120 de milioane. Prin urmare, cu cât mergem mai către est, volumul pieţei acestor servicii creşte din cauza nevoii de a recupera decalajul faţă de economiile dezvoltate în aceea ce priveşte performanţele manageriale. Urmând această logică, nici piaţa românească de programe şi servicii de acest tip nu ar trebui să fie deloc neglijabilă, dar, „din păcate, pentru România nu dispunem de astfel de date“, spune Dana Stanciu de la UBD.
Desigur, unul dintre motivele apetitului pentru programe de leadership este şi criza de manageri care începe să îşi facă simţită prezenţa în economia românească, sub presiunea competiţiei venită din partea companiilor străine. Care, la rândul lor, preferă acum un management local, după ce timp de ani de zile a predominat moda expaţilor. „De la tineri de 25 de ani, proaspăt instalaţi pe o poziţie de management în «front line» (Generaţia HiPo - High Potentials), până la manageri seniori cu peste 25 de ani de experienţă - dar care nu au beneficiat de programe de leadership în companiile unde au lucrat, datorită culturii de comandă-şi-control a acelor organizaţii, cu toţii sunt acum incluşi în programe de leadership dacă organizaţiile în care lucrează au un top management de calitate“, adaugă Panaite.
Între leadership şi competenţă tehnică
Să fie leadershipul, pentru companiile româneşti, doar o modă copiată din „cataloagele“ de management ale multinaţionalelor, sau aduce, în mod real, beneficii concrete şi cuantificabile? „ROI (Return On Investment) este, de cele mai multe ori, greu de evaluat în mod farmaceutic“, explică Sorin Buga, Operational Manager al Mobexpert
. „Efectele acestor programe, însă, se pot urmări în vânzări crescute, în loialitatea sporită a clienţilor şi în rotaţia în scădere a personalului. Aceştia reprezintă o seamă de indicatori prin care poate fi evaluat impactul unor programe de formare. Dinamica lor nu poate fi pusă, totuşi, integral pe seama programelor de dezvoltare de personal, dar este cert că le influenţează semnificativ.“
Există, cu toate acestea, moduri de a cuantifica beneficiile unei investiţii în programele de leadership. În acest scop, specialiştii iau în calcul trei indicatori financiari: Benefit-Cost Ratio, ROI şi Payback period. „Ultimul pas din cadrul acestei metodologii este comunicarea rezultatelor către toţi cei implicaţi în programul de training de la top management până la participanţi. Pentru aceasta ne folosim de diferite tipuri de rapoarte, de la executive summary până la raportul extins“, afirmă Dana Stanciu.
Pe de altă parte, „având un model de leadership, este mai uşor să identifici lideri buni“, explică Aryana Popescu de la Orange. „Modelul nostru de leadership include şase teme, pe baza cărora e evaluat fiecare lider: direcţia, managementul talentului, leadership versus management, focus pe client şi piaţă, cadrul de valori global.“ Principiul utilizat în sesiunile de evaluare ale echipei sau de feedback individual în cadrul Orange este „focus on the situation, not on the person“. În schimb, conceptul de leadership preferat de top managementul Mobexpert este centrat pe oameni, după preceptul „Ce pot face eu, astăzi, mai bine?“, iar strategia este direcţionată către segmentul de middle management. „Ei sunt foarte importanţi pentru noi, deoarece ei reprezintă linia întâi în relaţia Mobexpert - piaţă, ei sunt cei în contact direct cu clienţii noştri. Pentru acest segment, dezvoltăm în plus
module specializate de training, menite, în principal, să dezvolte capacităţile fiecăruia în zona emoţională a vânzării“, explică Sorin Buga.
Şi totuşi, unde se situează graniţa dintre pregătirea în leadership şi trainingul pe competenţe şi, mai ales, cine poate trasa această demarcaţie? Un studiu efectuat de Achieve Global în 2006, „Tendinţe în training şi dezvoltare“, arată că în sectorul financiar-bancar, spre exemplu 44% dintre respondenţi leagă programele de training de o creştere a rezultatelor de afaceri, 52%, de dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor şi doar 4%, pentru recunoaştere şi motivare.
În ceea ce priveşte strict componenta de leadership, piaţa ia deja avânt, în ultima vreme anunţându-se din ce în ce mai multe astfel de programe; companii globale specializate în oferirea unor asemenea servicii de consultanţă şi de training au intrat deja pe piaţa românească, fie cu reprezentanţe proprii, fie prin intermediul unor parteneriate strategice cu firme locale. „Cred că orice furnizor de training din această piaţă a livrat pentru cel puţin un client al său un program de leadership, indiferent care a fost conţinutul“, spune Viorel Panaite.
Angajaţii motivaţi aduc venituri duble
Dar în noianul de oferte este adesea dificil să faci alegerea potrivită. Conform lui Panaite, „fie că sunt manageri expaţi, fie români, sunt puţini cei care cunosc «şcolile» reputate de leadership, caracteristicile fiecăreia şi care dintre programe este cel mai potrivit nevoilor specifice de dezvoltare managerială.“ În marile companii, cel mai frecvent întâlnite şcoli internaţionale de leadership, cu programe standardizate, sunt The Leadership Challenge / Kouzes & Posner, programele Linkage sau programul Leadership Situational II de la Ken Blanchard, ultimele două clasate în primele 15 mari grupuri de consultanţă în domeniu din lume, conform unui clasament efectuat de revista „Leadership Excellence“, cea mai importantă publicaţie de profil din SUA, care a încercat să răspundă chiar la întrebarea „cu ce sunt mai bune unele programe de leadership decât altele“? Ken Shelton, redactorul-şef al „Leadership Excellence“, observa că, la multe dintre conferinţele de leadership la care participă, „costul total pentru o singură persoană se poate ridica până la 10.000 de dolari, şi totuşi, mulţi participanţi nici măcar nu iau notiţe. (...) Şi atunci, ROI pentru organizaţie este zero.“ Motivaţia pare să fie cheia.
Unul dintre studiile Hay Group a demonstrat că managerii generali care au creat un climat organizaţional energizant, ce susţine înalta performanţă, comparativ cu cei ce au determinat climate demotivante sau neutre, au generat dublarea indicatorilor de performanţă organizaţională. Mai există şi o latură oarecum ascunsă, un beneficiu indirect al investiţiei în programele de dezvoltare a abilităţilor de lider - retenţia managerilor de top în cadrul companiilor. Potrivit reprezentanţilor Human Invest, cea mai pragmatică modalitate de a evalua ROI este ori estimarea câştigului financiar direct de pe urma reţinerii în companie a celor mai buni oameni, ori estimarea economiei costului de oportunitate dacă aceşti oameni vor pleca. Reperele foarte generale de cost pentru plecarea unui manager merg între valoarea anuală a unuia sau a două salarii ale acelui manager. Şi încă ceva: „Elementul diferenţiator pentru companiile cu performanţe extraordinare este capacitatea de a înlocui top managementul într-un timp foarte scurt, într-o perioadă care poate fi de câteva zile sau chiar ore“, spune Ionela Berciu, de la Hay Group România.
În concluzie, succesul nu mai poate fi garantat doar de o poziţie avantajoasă pe piaţă, de parteneriate cu furnizori strategici, ori gestionare eficientă a costurilor; contează din ce în ce mai mult abilităţile de lider ale managerilor pe care îi ai, pe lângă pregătirea lor profesională. Iar companiile care oferă asemenea servicii exact asta aşteaptă. România a devenit o piaţă atractivă pentru aceste companii, care pot exploata oportunitatea unei economii care simte nevoia să spargă barierele unei culturi organizaţionale de tip comandă-şi-control.
sâmbătă, 21 februarie 2009
Clasa medie se trateaza in clinici private
Portretul-robot al pacientului: 33-55 ani, venituri peste 400 euro/luna
Serviciile medicale private puse la dispozitia clientilor romani, care dispun de ceva resurse financiare, prin intermediul spitalelor sau clinicilor de profil, incep sa faca parte, din ce in ce mai vizibil, din peisajul autohton. Afaceri de milioane de dolari si zecile de mii de pacienti care le trec pragul fac din companiile care activeaza pe aceasta nisa castigatori importanti.
9.000 de pacienti noi pentru Euroclinic in 2006
Primul spital privat din Romania, Euroclinic Bucuresti, mizeaza in acest an pe o cifra de afaceri de cinci milioane de euro, dublu fata de 2006, a declarat, pentru Curierul National, Bogdan Pana, Commercial Manager Euroclinic Bucuresti. Anul trecut spitalul Euroclinic a inregistrat venituri totale de 7,5 milioane de lei, in crestere cu peste 300% fata de anul 2005. Euroclinic a inceput cu o investitie intiala de peste 10 milioane de euro si a continuat sa investeasca in continuare in aparatura si echipamente performante.
In 2006, portofoliul Euroclinic s-a imbogatit cu aproape 9.000 de pacienti noi, din care mai mult de o treime sunt si asigurati Medisystem.In primele luni ale anului 2007, Euroclinic a inregistrat un numar de 5.500 de pacienti care au beneficiat de servicii medicale.
"Prognozam pentru anul 2007 cel putin o dublare a numarului de pacienti comparativ cu 2006, dar cifrele inregistrate in ianuarie si februarie 2007 par sa ne convinga ca vom depasi aceasta estimare", a precizat Pana.
Memorial Hospital va salta afacerile MedLife
Compania de servicii medicale private MedLife, care a inaugurat in ianuarie Life Memorial Hospital, cel mai mare spital privat din Romania, se asteapta sa obtina in 2007 o cifra de afaceri de 10,5 milioane de euro, cu 40% mai mare decat cea inregistrata in 2006 si cu 20% peste cresterea asteptata pentru acest an pentru piata serviciilor medicale private, care va fi in medie de 15-20%, ne-a declarat Mihail Marcu, presedintele MedLife.
"Cresterea cifrei de afaceri se va baza pe veniturile obtinute ca urmare a deschiderii spitalului Life Memorial Hospital, atragerii de noi clienti, dar si ca urmare a deschiderii de noi clinici si spitale in tara. Pe langa aceasta, activitatea de asigurari de sanatate
derulata prin AsiLife, care, desi nu este inclusa in bugetul MedLife, va aduce un aport de clienti corporativi business-ului medical", a precizat Marcu.
Life Memorial Hospital, care a suportat investitii de 10 milioane de euro, este primul dintr-o serie de sase spitale si clinici care vor fi construite pana in 2008. Excluzand costurile aferente aparaturii, valoarea totala a investitiei companiei in cele sase unitati medicale se ridica la 25 de milioane de euro. "Pentru 2010 estimam ca vom ajunge la o cifra de afaceri de 35 milioane euro, considerand un volum total de investitii de 45 milioane euro", a afirmat presedintele MedLife.
Expansiune peste hotare
Dupa Romania, MedLife si-a anuntat intentia de a opera in Chisinau si Belgrad. Alegerea celor doua locatii a fost facuta in urma studierii pietei imobiliare si a pietei medicale potentiale din tarile limitrofe Romaniei, incluzand Moldova, Serbia, Ungaria, Bulgaria si Ucraina. "In acest moment suntem in faza de aprobare a proiectelor pentru Chisinau si Belgrad. Investitiile pe care le prognozam pentru Chisinau se ridica la 3 milioane euro, iar pentru Belgrad la circa 4-5 milioane de euro, proiectele fiind dezvoltate pe acelasi concept: Hyperclinica si Life Memorial Hospital", a subliniat Marcu.
In prezent, Medlife detine in Bucuresti o cota de piata de 15-20%, pe segmentul serviciilor medicale private, iar la nivel national 2-3%. "Inaugurarea retelei de spitale si hyperclinici MedLife din tara, prin care vom oferi servicii medicale integrate, va conta foarte mult si speram ca in 2007 sa ajungem la o cota de piata de circa 10% la nivel national", a spus presedintele MedLife. Evolutia cotei de piata pana in 2010 va depinde, printre altele, de ce jucatori vor aparea pe piata in urmatoarea perioada, de investitiile ce vor fi facute in domeniu de concurenta, a explicat Marcu.
Potentialul pietei este de 1,5 miliarde euro
Dimensionarea pietei serviciilor medicale este extrem de dificila, deoarece in Romania nu exista o institutie specializata in monitorizarea acestui segment. "Putem insa aprecia o anumita cifra tinand cont de informatii publice sau coreland informatii din sfera privata, cum ar fi plata directa pentru serviciul prestat (fee for service), pachetele de abonamente medicale (corporate subscription agreements) si relatiile contractuale cu sistemul public de asigurari
", ne-a declarat Doris Andronescu, director general al Sanador. "Estimand un numar de circa 500 - 600.000 de abonati, precum si o alocare bugetara pentru paraclinice ambulatoriu din sistemul public, ajungem la o dimensiune aproximativa a pietei de 200 - 250 milioane euro", este de parere Andronescu.
"Intr-un raport Eurostat se poate vedea care este ponderea diferentei dintre cheltuiala totala si cea publica cu sanatatea ca procent din PIB in diverse tari din Europa, ceea ce ne face sa credem intr-un potential al pietei private de sanatate romanesti estimat in jurul valorii de 1,5% din PIB, adica in cifre de PIB actuale la peste 1,5 miliarde de euro", explica Andronescu.
Asigurarile private, motor de crestere al clinicilor particulare
Pe langa serviciile medicale private, companiile de profil dispun sau se pregatesc sa lanseze asigurari private pentru persoane fizice sau clienti corporativi. "Lansarea asigurarilor de sanatate private pentru persoane fizice ramane in continuare in planul nostru pentru anul 2007. Pentru clientii corporativi, AsiLife, divizia de asigurari a MedLife, a pregatit doua produse cu preturi intre 30-50 euro, fiecare din cele doua produse asigurand preluarea cheltuielilor medicale ale clientilor. Noi apreciem ca in acest an asigurarile private de sanatate vor inregistra o crestere semnificativa, de la aproximativ 2.000 de asigurati la 15 - 20.000 de asigurati. Pentru anul 2007 ne-am propus ca AsiLife sa reprezinte peste 50% din aceasta piata", a afirmat Marcu.
"Centrul Medical Unirea analizeaza in continuare posibilitatea de a intra in piata asigurarilor private de sanatate, dar nu are nicio afiliere in acest moment, cu niciuna din societatile de asigurari", ne-a informat Sergiu Negut, director executiv Centru Medical Unirea.
Portret-robot al pacientului: 35-55 ani si venituri de peste 400 euro/luna
Desi se afla intr-un stadiu incipient,comparativ cu alte tari, serviciile medicale private din Romania au inceput sa prinda din ce in ce mai mult si in randul romanilor. "In ultimul timp
, in Romania a inceput sa se contureze din ce in ce mai vizibil o clasa de mijloc. Astfel, acum exista mai multe persoane decat in anii anteriori care sunt dispuse sa plateasca si pana la 100 de euro pentru o zi de tratament
intr-un spital sau o clinica privata, unde pot beneficia de ajutor profesionist si de aparatura de ultima generatie. Este de inteles acest lucru, din moment ce majoritatea spitalelor de stat se afla intr-o stare precara, chiar daca dispun de personal adecvat", ne-a declarat un oficial al unei companii farmaceutice prezente in Romania, care a dorit sa-si pastreze anonimatul.
"Cei care apeleaza la servicii medicale private sunt persoane intre 35-55 ani, cu un venit de peste 400 euro/luna si care prefera sa plateasca corect pentru a beneficia de servicii medicale de inalta calitate si profesionalism", a declarat Mihail Marcu.
In urma unui studiu realizat pe pacientii spitalului Euroclinic s-a constatat ca varsta medie a acestora este 37 de ani, din punct de vedere al limitelor de varsta acestea sunt o zi pana la 98 de ani." Majoritatea, adica peste 70% din pacienti, au studii superioare, restul sunt persoane cu studii medii sau doar primare. Mai mult de 11% sunt pacienti de alte nationalitati, din aproape 15 tari straine. 30% din pacientii Euroclinic sunt asigurati Medisystem", a afirmat Pana.
Legislatia in vigoare dicteaza trendul serviciilor medicale private
Serviciile medicale private din Romania pot cunoaste un ritm de expansiune evident, dar acest lucru depinde si de implicarea statului. "Evolutia pietei depinde foarte mult de legislatie, dar si de modul in care actioneaza statul. De exemplu, in Grecia si Turcia, acolo unde sistemele medicale de stat sunt de slaba calitate, s-au dezvoltat mari operatori privati, iar in tari precum Cehia sau Slovenia acestia s-au dezvoltat mai puttin", afirma Marcu.
Presedintele MedLife considera ca in Romania ar fi benefica o delimitare clara a ceea ce acopera asigurarile de sanatate de stat, precum si deducerea fiscala a cheltuielilor cu asigurarile private.
"Este incorect sa nu poti deduce din salariu cheltuielile pe care le faci pentru sanatate in sistem privat. Oamenii platesc o contributie de asigurare de sanatate la stat, dar pentru ca nu sunt multumiti de serviciile pe care le ofera sistemul de stat, apeleaza la clinicile private. Iar pentru suma din salariu pe care o platesc pentru serviciile medicale private, au platit si impozit la stat", spune Marcu.
Bogdan Pana considera ca segmentul medical privat din Romania mai are mult pana va ajunge la un nivel similar cu cel occidental. "Din pacate, piata serviciilor medicale private nu si-a atins inca adevaratul potential. In plus
, putem cu totii observa ca au fost necesari 15 ani pentru demararea investitiilor importante in sistemul privat de sanatate. Apreciez ca fiind benefica incurajarea din partea statului a investitiilor in sistemul sanitar privat. Cred ca numai in acest fel, dar si beneficiind de un mediu economic si legislativ stabil si stimulativ, piata va deveni din ce in ce mai atractiva", a conchis Pana.
Serviciile medicale private puse la dispozitia clientilor romani, care dispun de ceva resurse financiare, prin intermediul spitalelor sau clinicilor de profil, incep sa faca parte, din ce in ce mai vizibil, din peisajul autohton. Afaceri de milioane de dolari si zecile de mii de pacienti care le trec pragul fac din companiile care activeaza pe aceasta nisa castigatori importanti.
9.000 de pacienti noi pentru Euroclinic in 2006
Primul spital privat din Romania, Euroclinic Bucuresti, mizeaza in acest an pe o cifra de afaceri de cinci milioane de euro, dublu fata de 2006, a declarat, pentru Curierul National, Bogdan Pana, Commercial Manager Euroclinic Bucuresti. Anul trecut spitalul Euroclinic a inregistrat venituri totale de 7,5 milioane de lei, in crestere cu peste 300% fata de anul 2005. Euroclinic a inceput cu o investitie intiala de peste 10 milioane de euro si a continuat sa investeasca in continuare in aparatura si echipamente performante.
In 2006, portofoliul Euroclinic s-a imbogatit cu aproape 9.000 de pacienti noi, din care mai mult de o treime sunt si asigurati Medisystem.In primele luni ale anului 2007, Euroclinic a inregistrat un numar de 5.500 de pacienti care au beneficiat de servicii medicale.
"Prognozam pentru anul 2007 cel putin o dublare a numarului de pacienti comparativ cu 2006, dar cifrele inregistrate in ianuarie si februarie 2007 par sa ne convinga ca vom depasi aceasta estimare", a precizat Pana.
Memorial Hospital va salta afacerile MedLife
Compania de servicii medicale private MedLife, care a inaugurat in ianuarie Life Memorial Hospital, cel mai mare spital privat din Romania, se asteapta sa obtina in 2007 o cifra de afaceri de 10,5 milioane de euro, cu 40% mai mare decat cea inregistrata in 2006 si cu 20% peste cresterea asteptata pentru acest an pentru piata serviciilor medicale private, care va fi in medie de 15-20%, ne-a declarat Mihail Marcu, presedintele MedLife.
"Cresterea cifrei de afaceri se va baza pe veniturile obtinute ca urmare a deschiderii spitalului Life Memorial Hospital, atragerii de noi clienti, dar si ca urmare a deschiderii de noi clinici si spitale in tara. Pe langa aceasta, activitatea de asigurari de sanatate
derulata prin AsiLife, care, desi nu este inclusa in bugetul MedLife, va aduce un aport de clienti corporativi business-ului medical", a precizat Marcu.
Life Memorial Hospital, care a suportat investitii de 10 milioane de euro, este primul dintr-o serie de sase spitale si clinici care vor fi construite pana in 2008. Excluzand costurile aferente aparaturii, valoarea totala a investitiei companiei in cele sase unitati medicale se ridica la 25 de milioane de euro. "Pentru 2010 estimam ca vom ajunge la o cifra de afaceri de 35 milioane euro, considerand un volum total de investitii de 45 milioane euro", a afirmat presedintele MedLife.
Expansiune peste hotare
Dupa Romania, MedLife si-a anuntat intentia de a opera in Chisinau si Belgrad. Alegerea celor doua locatii a fost facuta in urma studierii pietei imobiliare si a pietei medicale potentiale din tarile limitrofe Romaniei, incluzand Moldova, Serbia, Ungaria, Bulgaria si Ucraina. "In acest moment suntem in faza de aprobare a proiectelor pentru Chisinau si Belgrad. Investitiile pe care le prognozam pentru Chisinau se ridica la 3 milioane euro, iar pentru Belgrad la circa 4-5 milioane de euro, proiectele fiind dezvoltate pe acelasi concept: Hyperclinica si Life Memorial Hospital", a subliniat Marcu.
In prezent, Medlife detine in Bucuresti o cota de piata de 15-20%, pe segmentul serviciilor medicale private, iar la nivel national 2-3%. "Inaugurarea retelei de spitale si hyperclinici MedLife din tara, prin care vom oferi servicii medicale integrate, va conta foarte mult si speram ca in 2007 sa ajungem la o cota de piata de circa 10% la nivel national", a spus presedintele MedLife. Evolutia cotei de piata pana in 2010 va depinde, printre altele, de ce jucatori vor aparea pe piata in urmatoarea perioada, de investitiile ce vor fi facute in domeniu de concurenta, a explicat Marcu.
Potentialul pietei este de 1,5 miliarde euro
Dimensionarea pietei serviciilor medicale este extrem de dificila, deoarece in Romania nu exista o institutie specializata in monitorizarea acestui segment. "Putem insa aprecia o anumita cifra tinand cont de informatii publice sau coreland informatii din sfera privata, cum ar fi plata directa pentru serviciul prestat (fee for service), pachetele de abonamente medicale (corporate subscription agreements) si relatiile contractuale cu sistemul public de asigurari
", ne-a declarat Doris Andronescu, director general al Sanador. "Estimand un numar de circa 500 - 600.000 de abonati, precum si o alocare bugetara pentru paraclinice ambulatoriu din sistemul public, ajungem la o dimensiune aproximativa a pietei de 200 - 250 milioane euro", este de parere Andronescu.
"Intr-un raport Eurostat se poate vedea care este ponderea diferentei dintre cheltuiala totala si cea publica cu sanatatea ca procent din PIB in diverse tari din Europa, ceea ce ne face sa credem intr-un potential al pietei private de sanatate romanesti estimat in jurul valorii de 1,5% din PIB, adica in cifre de PIB actuale la peste 1,5 miliarde de euro", explica Andronescu.
Asigurarile private, motor de crestere al clinicilor particulare
Pe langa serviciile medicale private, companiile de profil dispun sau se pregatesc sa lanseze asigurari private pentru persoane fizice sau clienti corporativi. "Lansarea asigurarilor de sanatate private pentru persoane fizice ramane in continuare in planul nostru pentru anul 2007. Pentru clientii corporativi, AsiLife, divizia de asigurari a MedLife, a pregatit doua produse cu preturi intre 30-50 euro, fiecare din cele doua produse asigurand preluarea cheltuielilor medicale ale clientilor. Noi apreciem ca in acest an asigurarile private de sanatate vor inregistra o crestere semnificativa, de la aproximativ 2.000 de asigurati la 15 - 20.000 de asigurati. Pentru anul 2007 ne-am propus ca AsiLife sa reprezinte peste 50% din aceasta piata", a afirmat Marcu.
"Centrul Medical Unirea analizeaza in continuare posibilitatea de a intra in piata asigurarilor private de sanatate, dar nu are nicio afiliere in acest moment, cu niciuna din societatile de asigurari", ne-a informat Sergiu Negut, director executiv Centru Medical Unirea.
Portret-robot al pacientului: 35-55 ani si venituri de peste 400 euro/luna
Desi se afla intr-un stadiu incipient,comparativ cu alte tari, serviciile medicale private din Romania au inceput sa prinda din ce in ce mai mult si in randul romanilor. "In ultimul timp
, in Romania a inceput sa se contureze din ce in ce mai vizibil o clasa de mijloc. Astfel, acum exista mai multe persoane decat in anii anteriori care sunt dispuse sa plateasca si pana la 100 de euro pentru o zi de tratament
intr-un spital sau o clinica privata, unde pot beneficia de ajutor profesionist si de aparatura de ultima generatie. Este de inteles acest lucru, din moment ce majoritatea spitalelor de stat se afla intr-o stare precara, chiar daca dispun de personal adecvat", ne-a declarat un oficial al unei companii farmaceutice prezente in Romania, care a dorit sa-si pastreze anonimatul.
"Cei care apeleaza la servicii medicale private sunt persoane intre 35-55 ani, cu un venit de peste 400 euro/luna si care prefera sa plateasca corect pentru a beneficia de servicii medicale de inalta calitate si profesionalism", a declarat Mihail Marcu.
In urma unui studiu realizat pe pacientii spitalului Euroclinic s-a constatat ca varsta medie a acestora este 37 de ani, din punct de vedere al limitelor de varsta acestea sunt o zi pana la 98 de ani." Majoritatea, adica peste 70% din pacienti, au studii superioare, restul sunt persoane cu studii medii sau doar primare. Mai mult de 11% sunt pacienti de alte nationalitati, din aproape 15 tari straine. 30% din pacientii Euroclinic sunt asigurati Medisystem", a afirmat Pana.
Legislatia in vigoare dicteaza trendul serviciilor medicale private
Serviciile medicale private din Romania pot cunoaste un ritm de expansiune evident, dar acest lucru depinde si de implicarea statului. "Evolutia pietei depinde foarte mult de legislatie, dar si de modul in care actioneaza statul. De exemplu, in Grecia si Turcia, acolo unde sistemele medicale de stat sunt de slaba calitate, s-au dezvoltat mari operatori privati, iar in tari precum Cehia sau Slovenia acestia s-au dezvoltat mai puttin", afirma Marcu.
Presedintele MedLife considera ca in Romania ar fi benefica o delimitare clara a ceea ce acopera asigurarile de sanatate de stat, precum si deducerea fiscala a cheltuielilor cu asigurarile private.
"Este incorect sa nu poti deduce din salariu cheltuielile pe care le faci pentru sanatate in sistem privat. Oamenii platesc o contributie de asigurare de sanatate la stat, dar pentru ca nu sunt multumiti de serviciile pe care le ofera sistemul de stat, apeleaza la clinicile private. Iar pentru suma din salariu pe care o platesc pentru serviciile medicale private, au platit si impozit la stat", spune Marcu.
Bogdan Pana considera ca segmentul medical privat din Romania mai are mult pana va ajunge la un nivel similar cu cel occidental. "Din pacate, piata serviciilor medicale private nu si-a atins inca adevaratul potential. In plus
, putem cu totii observa ca au fost necesari 15 ani pentru demararea investitiilor importante in sistemul privat de sanatate. Apreciez ca fiind benefica incurajarea din partea statului a investitiilor in sistemul sanitar privat. Cred ca numai in acest fel, dar si beneficiind de un mediu economic si legislativ stabil si stimulativ, piata va deveni din ce in ce mai atractiva", a conchis Pana.
Mii de tone de legume si fructe - vandute cu adaosuri comerciale de peste 1000%
Importurile de legume si fructe din statele non-UE au devenit o afacere profitabila pentru sute de firme. Dornice sa scape de impozitele si taxele catre stat, respectiv taxe vamale (acolo unde acestea exista), TVA si mai departe impozit pe profit, firmele in cauza au gasit o modalitate cat mai simpla de a fenta statul: subevaluarea in vama a produselor. Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Nationala de Administrare
Fiscala (ANAF), 40% din importurile de legume si fructe din tarile din afara spatiului european nu au fost fiscalizate. Practica subevaluarii este insusita, adesea, si de firmele care importa din statele UE - mai ales pentru flori, dar acestea sunt mai usor de depistat, spun reprezentantii ANAF.
Un exemplu in acest sens este importul de flori din Olanda, pretul declarat in vama fiind foarte mic, dupa care acestea mai trec prin cateva firme-"fantoma" pana ajung la comerciant. In privinta legumelor si fructelor, comisarul-sef al Garzii Financiare, Adrian Cucu, a precizat ca acestea vin din tari precum Turcia, Kenia, Ucraina, Africa de Sud, dar si Grecia, iar la intrarea in Romania sunt declarate preturi extrem de mici. Astfel, respectivii importatori scapa de mare parte din taxele vamele, iar TVA-ul datorat este aproape zero. "Verificarile efectuate la 70 de agenti economici importatori si 23 de comercianti en-gros sau en-detail au scos la iveala sume importante care reprezinta TVA neevidentiata, neconstituita si nevirata la bugetul de stat.
S-a ajuns pana la sesizarea organelor de urmarire penala, in sase cazuri, pentru prejudicii aduse bugetului de stat in suma de 538.000 lei", a precizat Adrian Cucu. Declararea unor preturi mici face ca marfa sa treaca pe la alte firme-"fantoma", pentru ca in final sa ajunga in supermarketuri la preturi de zeci de ori mai mari, adaosul comercial fiind cuprins intre 1.000 - 1.500%, ba chiar mai mult. Spre exemplu, ridichile sunt declarate la 0,36 lei si se vand pe piata cu 10 lei, adaosul fiind in acest caz de 2.777%, iar un kilogram de cartofi se importa scriptic cu 0,14 lei si se vinde in supermarket cu 1,89 lei, iar pe piata cu 2 lei, adaosul depasind 1.500%. Lista produselor subevaluate in vama mai cuprinde rosii, castraveti, portocale, mandarine, ardei, mere, alune, fistic etc. Conducerea Garzii Financiare spune ca aceste importuri apartin, de regula, firmelor mici, care, pe langa faptul ca fenteaza statul la greu, mai si platesc darile trimestrial. Unele dintre acestea dispar de pe piata romaneasca pana la termenul de plata.
Prejudiciile aduse bugetului de stat din aceasta practica a subevaluarilor nu au fost calculate, insa numai pentru firmele controlate de Garda Financiara acestea se ridica la aproape un milion de euro.
Una dintre modalitatile prin care ANAF crede ca poate avea controlul acestor importuri este reintroducerea TVA in vama pentru marfurile care vin din statele non-UE, masura aprobata ieri de Guvern. Presedintele interimar al ANAF, Daniel Chitoiu, spune ca acest lucru va duce la un control mai riguros al importurilor din tarile din afara spatiului european si va face imposibila subevaluarea preturilor in vama. "In momentul in care se plateste TVA in vama, avem toate datele necesare pentru a verifica provenienta acestor produse
si daca preturile declarate sunt subevaluate", spune Daniel Chitoiu.
Masura reintroducerii TVA in vama a fost luata pe o perioada determinata, respectiv 15 aprilie 2007-31 decembrie 2008. Exista si o exceptie pentru importatorii care vor obtine certificate de amanare la plata, conditiile care vor trebui indeplinite pentru aceasta urmand sa fie stabilite prin ordin al ministrului Finantelor. Pentru bunurile importate pentru livrarea in spatiul comunitar vor fi constituite garantii. "Exista pericolul ca aceste bunuri scutite de TVA sa nu fie livrate intracomunitar, ci sa fie plasate in economia subterana. Garantia in vama va fi inapoiata la prezentarea documentelor ca bunurile au fost livrate intracomunitar, in alt stat membru", spun reprezentantii Finantelor. Masura nu-i va afecta pe importatorii care in 2006 au avut rulaje semnificative si indeplinesc criterii pentru a obtine certificatul de amanare a platii TVA, se arata in nota de fundamentare a actului normativ.
Fiscala (ANAF), 40% din importurile de legume si fructe din tarile din afara spatiului european nu au fost fiscalizate. Practica subevaluarii este insusita, adesea, si de firmele care importa din statele UE - mai ales pentru flori, dar acestea sunt mai usor de depistat, spun reprezentantii ANAF.
Un exemplu in acest sens este importul de flori din Olanda, pretul declarat in vama fiind foarte mic, dupa care acestea mai trec prin cateva firme-"fantoma" pana ajung la comerciant. In privinta legumelor si fructelor, comisarul-sef al Garzii Financiare, Adrian Cucu, a precizat ca acestea vin din tari precum Turcia, Kenia, Ucraina, Africa de Sud, dar si Grecia, iar la intrarea in Romania sunt declarate preturi extrem de mici. Astfel, respectivii importatori scapa de mare parte din taxele vamele, iar TVA-ul datorat este aproape zero. "Verificarile efectuate la 70 de agenti economici importatori si 23 de comercianti en-gros sau en-detail au scos la iveala sume importante care reprezinta TVA neevidentiata, neconstituita si nevirata la bugetul de stat.
S-a ajuns pana la sesizarea organelor de urmarire penala, in sase cazuri, pentru prejudicii aduse bugetului de stat in suma de 538.000 lei", a precizat Adrian Cucu. Declararea unor preturi mici face ca marfa sa treaca pe la alte firme-"fantoma", pentru ca in final sa ajunga in supermarketuri la preturi de zeci de ori mai mari, adaosul comercial fiind cuprins intre 1.000 - 1.500%, ba chiar mai mult. Spre exemplu, ridichile sunt declarate la 0,36 lei si se vand pe piata cu 10 lei, adaosul fiind in acest caz de 2.777%, iar un kilogram de cartofi se importa scriptic cu 0,14 lei si se vinde in supermarket cu 1,89 lei, iar pe piata cu 2 lei, adaosul depasind 1.500%. Lista produselor subevaluate in vama mai cuprinde rosii, castraveti, portocale, mandarine, ardei, mere, alune, fistic etc. Conducerea Garzii Financiare spune ca aceste importuri apartin, de regula, firmelor mici, care, pe langa faptul ca fenteaza statul la greu, mai si platesc darile trimestrial. Unele dintre acestea dispar de pe piata romaneasca pana la termenul de plata.
Prejudiciile aduse bugetului de stat din aceasta practica a subevaluarilor nu au fost calculate, insa numai pentru firmele controlate de Garda Financiara acestea se ridica la aproape un milion de euro.
Una dintre modalitatile prin care ANAF crede ca poate avea controlul acestor importuri este reintroducerea TVA in vama pentru marfurile care vin din statele non-UE, masura aprobata ieri de Guvern. Presedintele interimar al ANAF, Daniel Chitoiu, spune ca acest lucru va duce la un control mai riguros al importurilor din tarile din afara spatiului european si va face imposibila subevaluarea preturilor in vama. "In momentul in care se plateste TVA in vama, avem toate datele necesare pentru a verifica provenienta acestor produse
si daca preturile declarate sunt subevaluate", spune Daniel Chitoiu.
Masura reintroducerii TVA in vama a fost luata pe o perioada determinata, respectiv 15 aprilie 2007-31 decembrie 2008. Exista si o exceptie pentru importatorii care vor obtine certificate de amanare la plata, conditiile care vor trebui indeplinite pentru aceasta urmand sa fie stabilite prin ordin al ministrului Finantelor. Pentru bunurile importate pentru livrarea in spatiul comunitar vor fi constituite garantii. "Exista pericolul ca aceste bunuri scutite de TVA sa nu fie livrate intracomunitar, ci sa fie plasate in economia subterana. Garantia in vama va fi inapoiata la prezentarea documentelor ca bunurile au fost livrate intracomunitar, in alt stat membru", spun reprezentantii Finantelor. Masura nu-i va afecta pe importatorii care in 2006 au avut rulaje semnificative si indeplinesc criterii pentru a obtine certificatul de amanare a platii TVA, se arata in nota de fundamentare a actului normativ.
4 aprilie
Ioana Lupea: "O paranormala coincidenta face ca miercurea viitoare sa se intample toate evenimentele importante care pot schimba cursul politicii".
Pe 4 aprilie, in Miercurea Mare dinaintea Pastelui, senatorii si deputatii vor merge la sedinta comuna a parlamentului, judecatorii la Curtea Constitutionala pentru deliberare, iar drept-credinciosii la denie.
O paranormala coincidenta face ca miercurea viitoare sa fie programate toate evenimentele importante care pot schimba cursul politicii romanesti, aflata de trei luni in criza de nervi.
Biroul
Permanent al Camerei Deputatilor a decis convocarea sedintei comune pentru 4 aprilie. Ordinea de zi, „pentru ce-o fi, guvern restructurat, sedinta festiva de Paste”, justifica criptic unul dintre secretarii Camerei, deputatul PSD Vasile Zgonea. Cel mai probabil, biroul permanent al Senatului de luni va confirma sedinta comuna la care este asteptat primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu cu cabinetul ajustat si intr-o noua compozitie politica.
Prin prezentarea noului executiv si a programului de guvernare in fata parlamentului, premierul va oficializa ritualul de alungare a democratilor necredinciosi de la Putere.
Si pentru ca tot se aduna in sedinta comuna, parlamentarii vor transmite, tot pe 4 aprilie, punctul de vedere al senatorilor si deputatilor cu privire la organizarea referendumului pentru introducerea votului uninominal. Daca va mai fi necesar.
Pentru ca, in cealalta aripa a Palatului Parlamentului, pe 4 aprilie, Curtea Constitutionala delibereaza asupra constitutionalitatii propunerii parlamentului de suspendare a presedintelui Traian Basescu si asupra conflictului juridic dintre presedinte si guvern cu privire la numirea ministrului de externe.
Aproape sigur unul dintre verdicte va fi dat in aceeasi zi, respectiv solutia in disputa referitoare la investirea lui Adrian Cioroianu in functie. Curtea este chemata sa se pronunte asupra refuzului presedintelui de a-l inscauna pe Adrian Cioroianu, adica sa stabileasca daca acesta are un rol activ in revocarea si numirea ministrilor, la propunerea premierului.
In cazul unei sentinte potrivnice presedintelui, parlamentul va avea legitimarea morala si constitutionala necesara, chiar daca inconsistenta, pentru suspendarea lui Traian Basescu.
Curtea Constitutionala ar putea sa-si spuna parerea tot pe 4 aprilie, dupa discutarea tuturor punctelor de vedere, si despre constitutionalitatea propunerii parlamentului de suspendare a presedintelui. Si cum dintr-o aripa in cealalta a parlamentului e o distanta de vreo cinci minute la pas, parlamentul si-ar putea shimba - procedura o permite - ordinea de zi a sedintei comune.
Regulamentul sedintelor comune impune parlamentului o hotarare in 24 de ore de la pronuntarea Curtii Constitutionale. De ce sa se mai intruneasca a doua zi, in Joia Mare, cand traditia interzice parlamentarului roman sa munceasca, pentru a vota suspendarea lui Traian Basescu?
Cum au fost potrivite toate pe 4 aprilie este greu de spus. Parca au fost aranjate cu mana, in asa fel incat lovitura sa se produca fulgerator, in Saptamana Patimilor, a dezgustului fata de politica.
Pe 4 aprilie, in Miercurea Mare dinaintea Pastelui, senatorii si deputatii vor merge la sedinta comuna a parlamentului, judecatorii la Curtea Constitutionala pentru deliberare, iar drept-credinciosii la denie.
O paranormala coincidenta face ca miercurea viitoare sa fie programate toate evenimentele importante care pot schimba cursul politicii romanesti, aflata de trei luni in criza de nervi.
Biroul
Permanent al Camerei Deputatilor a decis convocarea sedintei comune pentru 4 aprilie. Ordinea de zi, „pentru ce-o fi, guvern restructurat, sedinta festiva de Paste”, justifica criptic unul dintre secretarii Camerei, deputatul PSD Vasile Zgonea. Cel mai probabil, biroul permanent al Senatului de luni va confirma sedinta comuna la care este asteptat primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu cu cabinetul ajustat si intr-o noua compozitie politica.
Prin prezentarea noului executiv si a programului de guvernare in fata parlamentului, premierul va oficializa ritualul de alungare a democratilor necredinciosi de la Putere.
Si pentru ca tot se aduna in sedinta comuna, parlamentarii vor transmite, tot pe 4 aprilie, punctul de vedere al senatorilor si deputatilor cu privire la organizarea referendumului pentru introducerea votului uninominal. Daca va mai fi necesar.
Pentru ca, in cealalta aripa a Palatului Parlamentului, pe 4 aprilie, Curtea Constitutionala delibereaza asupra constitutionalitatii propunerii parlamentului de suspendare a presedintelui Traian Basescu si asupra conflictului juridic dintre presedinte si guvern cu privire la numirea ministrului de externe.
Aproape sigur unul dintre verdicte va fi dat in aceeasi zi, respectiv solutia in disputa referitoare la investirea lui Adrian Cioroianu in functie. Curtea este chemata sa se pronunte asupra refuzului presedintelui de a-l inscauna pe Adrian Cioroianu, adica sa stabileasca daca acesta are un rol activ in revocarea si numirea ministrilor, la propunerea premierului.
In cazul unei sentinte potrivnice presedintelui, parlamentul va avea legitimarea morala si constitutionala necesara, chiar daca inconsistenta, pentru suspendarea lui Traian Basescu.
Curtea Constitutionala ar putea sa-si spuna parerea tot pe 4 aprilie, dupa discutarea tuturor punctelor de vedere, si despre constitutionalitatea propunerii parlamentului de suspendare a presedintelui. Si cum dintr-o aripa in cealalta a parlamentului e o distanta de vreo cinci minute la pas, parlamentul si-ar putea shimba - procedura o permite - ordinea de zi a sedintei comune.
Regulamentul sedintelor comune impune parlamentului o hotarare in 24 de ore de la pronuntarea Curtii Constitutionale. De ce sa se mai intruneasca a doua zi, in Joia Mare, cand traditia interzice parlamentarului roman sa munceasca, pentru a vota suspendarea lui Traian Basescu?
Cum au fost potrivite toate pe 4 aprilie este greu de spus. Parca au fost aranjate cu mana, in asa fel incat lovitura sa se produca fulgerator, in Saptamana Patimilor, a dezgustului fata de politica.
Adriana Săftoiu confirmă oficial că a demisionat
Fostul consilier prezidenţial Adriana Săftoiu a confirmat oficial că şi-a dat demisia din funcţie, încă de luni.
Adriana Săftoiu a declarat că a părăsit postul din motive personale, care nu au nicio legătură cu speculaţiile din presă.
"Nu mă dezic de preşedintele Traian Băsescu şi am încredere în continuare în proiectele sale
", a mai spus fostul consilier prezidenţial.
Adriana Săftoiu a declarat că a părăsit postul din motive personale, care nu au nicio legătură cu speculaţiile din presă.
"Nu mă dezic de preşedintele Traian Băsescu şi am încredere în continuare în proiectele sale
", a mai spus fostul consilier prezidenţial.
Marko Bela l-a egalat la guvernare pe Ion Iliescu
Formatiunea lui Marko Bela este hotarita: ramine la guvernare. De altfel, alternanta la putere este o notiune necunoscuta pentru maghiari. UDMR a sarbatorit recent zece ani de guvernare continua.
Cu sau fara PD la guvernare, Tariceanu isi face noul guvern. Singura certitudine in acest moment este ca, pe linga PNL, UDMR va avea din nou ministri, indreptindu-se spre recordul timpului
de guvernare.
UDMR a fost la putere, neintrerupt, vreme de fix 124 de luni. In acest moment se apropie de recordul de guvernare detinut in Romania de partidele lui Ion Iliescu. PSD (cu denumirile sale anterioare - PDSR, FDSN, FSN) a stat si el la guvernare fix 124 de luni. Liderii UDMR neaga faptul ca ar fi guvernat si in perioada 2000-2004, insa ei au avut un subsecretar de stat in guvernul Nastase si numeroase alte functii de conducere in aparatul central. Povestea guvernarii UDMR continua.
Au trecut, de fapt, zece ani si patru luni de cind UDMR se afla la putere in Romania. Fara intrerupere. Este, practic, formatiunea care a stat cel mai mult la butoane in perioada postdecembrista alaturi de PSD (cu denumirile precedente - PDSR, FDSN, FSN), care a stat si el peste zece ani la guvernare.
Povestea guvernarii a inceput pentru maghiari in decembrie 1996, cind premierul Victor Ciorbea propunea UDMR portofoliul Turismului (Akos Birtalan) si o functie de ministru delegat pentru minoritatile nationale (Gyorgy Tokay). La negocierile pe celebrul algoritm, liderii UDMR obtineau si alte avantaje: conducerea unor banci de stat, a unor regii autonome si zece posturi de secretar de stat. Detinem documentul in baza caruia udemeristul Iuliu Vida obtinea, la negocierile din 11 martie 1997, urmatoarele posturi in conducerea bancilor de stat din vremea respectiva: BRD - presedinte, BCR, BANCOREX si CEC - vicepresedinte, BCR, BANCOREX, Banca Agricola, Eximbank, Bancpost - membru in Consiliul de Administratie. Parteneri de negociere: Radu Vasile (PNTCD), Bogdan Niculescu Duvaz (PD, astazi PSD) si Viorel Catarama (PNL).
Negocieri la singe
cu CDR
In 1998 vine la putere guvernul Radu Vasile, iar UDMR primeste, in locul Turismului, Ministerul Sanatatii (Francisc Baranyi, apoi Hajdu Gabor) si continua sa se ocupe de minoritati. Ulterior, in guvernul Isarescu, UDMR ramine doar cu Ministerul Sanatatii.
Alegerile din 2000 readuc la putere partidul lui Ion Iliescu. Adrian Nastase formeaza un guvern minoritar, cu sprijinul parlamentar al UDMR, care rezista pina in 2004. Octav Cozminca (PSD) si Verestoy Attila (UDMR) negociaza un protocol de colaborare politica. Documentul este public, mai putin anexele acestuia. Surse din PSD spun ca aceste anexe prevad toate beneficiile pe care UDMR urma sa le primeasca in schimbul sustinerii guvernului Nastase. Se pare ca este vorba, intre altele, de un tabel cu toate localitatile in care, de la bugetul central, urmau sa fie alocate importante sume pentru diferite obiective de investitii. Dar si la nivel oficial, maghiarii primesc totusi si un post in guvern - subsecretar de stat la Ministerul Informatiilor Publice (Attila Gabor Marko), respectiv mai multe posturi in institutiile descentralizate (in special, inspectori). Plus
ceva posturi in prefecturile din judetele dominate de udemeristi.
Oricum, PSD si UMDR se intilneau in fiecare luna pentru negocieri politice curente. Unul dintre cele mai mari cistiguri ale UMDR din perioada 2000-2004 a fost legiferarea folosirii limbii maghiare in justitie.
UDMR a uitat ce inseamna opozitia
In 2004, o data cu formarea guvernului Tariceanu, UDMR pune mina pe cea mai mare bucata de putere din toata istoria sa. Un post de vicepremier (Marko Bela) si trei portofolii ministeriale - Comunicatii (Zsolt Nagy), Lucrari Publice (Laszlo Borbely), Comert (Iuliu Winkler). De asemenea, UDMR obtine numeroase posturi de secretari de stat si posturi in conducerea unor institutii centrale (sefia Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, spre exemplu).
UDMR are sansa ca in aceste zile sa-si doboare din nou recordul de putere detinuta in stat. Si asta pentru ca la formarea noului Cabinet Tariceanu sint mari sanse sa obtina citeva functii in plus.
* Profil de cistigator: Verestoy Attila
In 1989 era un amarit de cercetator la Institutul pentru Chimie Anorganica si Metale Neferoase. Dupa Revolutie, Verestoy Atilla devine consilier al FSN, apoi senator UDMR, functie in care-l gasim si azi, la 17 ani distanta. Schimbari mari sint, insa, in declaratia sa de avere, cea mai interesanta fiind sectiunea referitoare la conturi bancare. Verestoy Attila si-a facut conturi bancare incepind cu 1999, deci in toate cele trei guvernari din ultimii zece ani, valoarea acestor conturi crescind o data cu trecerea timpului. In 2005, Verestoy depunea peste doua milioane de euro la o banca din Monaco, peste 1,6 milioane de euro la Geneva, respectiv peste 1,2 milioane de euro la o banca din Viena.
* „Da, raminem la guvernare!“
Liderul grupului senatorial al UDMR, Verestoy Attila, ne-a confirmat ieri ca formatiunea sa va continua sa guverneze in Romania. „Da, raminem la guvernare!“, a declarat el. Situatia exacta a portofoliilor pe care UDMR le va primi la iminenta restructurare de guvern ramine inca incerta. „Lista o va anunta premierul Tariceanu“, ne-a mai spus Verestoy.
Cu sau fara PD la guvernare, Tariceanu isi face noul guvern. Singura certitudine in acest moment este ca, pe linga PNL, UDMR va avea din nou ministri, indreptindu-se spre recordul timpului
de guvernare.
UDMR a fost la putere, neintrerupt, vreme de fix 124 de luni. In acest moment se apropie de recordul de guvernare detinut in Romania de partidele lui Ion Iliescu. PSD (cu denumirile sale anterioare - PDSR, FDSN, FSN) a stat si el la guvernare fix 124 de luni. Liderii UDMR neaga faptul ca ar fi guvernat si in perioada 2000-2004, insa ei au avut un subsecretar de stat in guvernul Nastase si numeroase alte functii de conducere in aparatul central. Povestea guvernarii UDMR continua.
Au trecut, de fapt, zece ani si patru luni de cind UDMR se afla la putere in Romania. Fara intrerupere. Este, practic, formatiunea care a stat cel mai mult la butoane in perioada postdecembrista alaturi de PSD (cu denumirile precedente - PDSR, FDSN, FSN), care a stat si el peste zece ani la guvernare.
Povestea guvernarii a inceput pentru maghiari in decembrie 1996, cind premierul Victor Ciorbea propunea UDMR portofoliul Turismului (Akos Birtalan) si o functie de ministru delegat pentru minoritatile nationale (Gyorgy Tokay). La negocierile pe celebrul algoritm, liderii UDMR obtineau si alte avantaje: conducerea unor banci de stat, a unor regii autonome si zece posturi de secretar de stat. Detinem documentul in baza caruia udemeristul Iuliu Vida obtinea, la negocierile din 11 martie 1997, urmatoarele posturi in conducerea bancilor de stat din vremea respectiva: BRD - presedinte, BCR, BANCOREX si CEC - vicepresedinte, BCR, BANCOREX, Banca Agricola, Eximbank, Bancpost - membru in Consiliul de Administratie. Parteneri de negociere: Radu Vasile (PNTCD), Bogdan Niculescu Duvaz (PD, astazi PSD) si Viorel Catarama (PNL).
Negocieri la singe
cu CDR
In 1998 vine la putere guvernul Radu Vasile, iar UDMR primeste, in locul Turismului, Ministerul Sanatatii (Francisc Baranyi, apoi Hajdu Gabor) si continua sa se ocupe de minoritati. Ulterior, in guvernul Isarescu, UDMR ramine doar cu Ministerul Sanatatii.
Alegerile din 2000 readuc la putere partidul lui Ion Iliescu. Adrian Nastase formeaza un guvern minoritar, cu sprijinul parlamentar al UDMR, care rezista pina in 2004. Octav Cozminca (PSD) si Verestoy Attila (UDMR) negociaza un protocol de colaborare politica. Documentul este public, mai putin anexele acestuia. Surse din PSD spun ca aceste anexe prevad toate beneficiile pe care UDMR urma sa le primeasca in schimbul sustinerii guvernului Nastase. Se pare ca este vorba, intre altele, de un tabel cu toate localitatile in care, de la bugetul central, urmau sa fie alocate importante sume pentru diferite obiective de investitii. Dar si la nivel oficial, maghiarii primesc totusi si un post in guvern - subsecretar de stat la Ministerul Informatiilor Publice (Attila Gabor Marko), respectiv mai multe posturi in institutiile descentralizate (in special, inspectori). Plus
ceva posturi in prefecturile din judetele dominate de udemeristi.
Oricum, PSD si UMDR se intilneau in fiecare luna pentru negocieri politice curente. Unul dintre cele mai mari cistiguri ale UMDR din perioada 2000-2004 a fost legiferarea folosirii limbii maghiare in justitie.
UDMR a uitat ce inseamna opozitia
In 2004, o data cu formarea guvernului Tariceanu, UDMR pune mina pe cea mai mare bucata de putere din toata istoria sa. Un post de vicepremier (Marko Bela) si trei portofolii ministeriale - Comunicatii (Zsolt Nagy), Lucrari Publice (Laszlo Borbely), Comert (Iuliu Winkler). De asemenea, UDMR obtine numeroase posturi de secretari de stat si posturi in conducerea unor institutii centrale (sefia Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, spre exemplu).
UDMR are sansa ca in aceste zile sa-si doboare din nou recordul de putere detinuta in stat. Si asta pentru ca la formarea noului Cabinet Tariceanu sint mari sanse sa obtina citeva functii in plus.
* Profil de cistigator: Verestoy Attila
In 1989 era un amarit de cercetator la Institutul pentru Chimie Anorganica si Metale Neferoase. Dupa Revolutie, Verestoy Atilla devine consilier al FSN, apoi senator UDMR, functie in care-l gasim si azi, la 17 ani distanta. Schimbari mari sint, insa, in declaratia sa de avere, cea mai interesanta fiind sectiunea referitoare la conturi bancare. Verestoy Attila si-a facut conturi bancare incepind cu 1999, deci in toate cele trei guvernari din ultimii zece ani, valoarea acestor conturi crescind o data cu trecerea timpului. In 2005, Verestoy depunea peste doua milioane de euro la o banca din Monaco, peste 1,6 milioane de euro la Geneva, respectiv peste 1,2 milioane de euro la o banca din Viena.
* „Da, raminem la guvernare!“
Liderul grupului senatorial al UDMR, Verestoy Attila, ne-a confirmat ieri ca formatiunea sa va continua sa guverneze in Romania. „Da, raminem la guvernare!“, a declarat el. Situatia exacta a portofoliilor pe care UDMR le va primi la iminenta restructurare de guvern ramine inca incerta. „Lista o va anunta premierul Tariceanu“, ne-a mai spus Verestoy.
Tariceanu - patru plangeri penale
"Nu cred ca provin de pe linia Macovei-Basescu. Provin din sistem. Sunt unul dintre cei 2.057 de procurori ai Romaniei si cred ca atat in sectia de procurori, cat si in plenul CSM, de cate ori am ridicat probleme, le-am justificat si as putea sa spun ca exista o buna colaborare."
» "Cred ca o reforma in justitie nu implica neaparat existenta anumitor oameni. Nu personalitatea unui sef de institutie sau nu un conducator de institutie. Intr-adevar, prin personalitatea unui sef de institutie se pot
influenta anumite lucruri, dar eu cred ca la reforma in justitie participa mai multe institutii."
Procurorul general, Laura Codruta Kövesi, 34 de ani, fiica sefului Parchetului de pe langa Judecatoria Medias (aflat in aceasta functie de 27 de ani), l-a inlocuit in octombrie anul trecut pe Ilie Botos la conducerea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Din 1995 pana in 1999, Laura Codruta Kövesi a fost procuror la Sibiu, intre 2000 si 2006 a ocupat functia de procuror-sef al structurii teritoriale Sibiu de combatere a criminalitatii
organizate, iar ulterior, timp
de trei luni, a condus Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Sibiu.
» Cum poate ajunge cineva procuror general la 33 de ani?
— Probabil asa cum am ajuns si eu: prin munca, perseverenta, consecventa si profesionalism.
» Cat de mult au contat in aceasta ecuatie tatal dvs., procurorul Ioan Lascu, si relatiile lui in ascensiunea dvs.?
— In ceea ce priveste cariera profesionala, pot sa spun ca tatal meu m-a influentat in sensul ca am invatat meserie de la el, are o experienta foarte mare in domeniul juridic. In ceea ce priveste ascensiunea profesionala, nu a existat nici un fel de influenta.
» Cat de credibila este aceasta afirmatie in contextul in care tatal dvs. era procuror-sef la Medias, iar dvs. ati avansat foarte repede in fruntea DIICOT Sibiu?
— Ce intelegeti prin foarte repede? Am ajuns dupa o munca de 9-10 ani. Din 2000 pana in 2004 am fost singurul procuror din judet care a lucrat pe acest sector de crima organizata. Fiind un domeniu foarte variat, cu multe dosare, nu au fost si alti doritori.
» Opozitia parlamentara incearca sa schimbe legea astfel incat procurorul general si seful Departamentului National Anticoruptie sa fie numiti de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), si nu de presedinte. Multi magistrati sustin ca in acest fel independenta procurorilor s-ar consolida, in vreme ce altii socotesc ca ar fi mai degraba o solutie pentru indepartarea dvs. si a lui Daniel Morar. Ce credeti?
— Nu comentez legile, nu comentez modul in care sunt adoptate, dar intr-adevar CSM este prin lege garantul independentei justitiei.
» Care este secretul bunei dvs. relatii cu CSM?
— Comunicarea. Eu consider ca prin comunicare poti rezolva orice problema.
» Dat fiind ca ati fost propusa de Monica Macovei, care a avut mereu o relatie dificila cu CSM, si ati fost numita de presedintele Basescu, e de mirare ca ati fost adoptata atat de repede de Consiliul Superior al Magistraturii.
— Nu cred ca provin de pe linia Macovei-Basescu. Provin din sistem. Sunt unul dintre cei 2.057 de procurori ai Romaniei si cred ca atat in sectia de procurori, cat si in plenul CSM, de cate ori am ridicat probleme, le-am justificat si as putea sa spun ca exista o buna colaborare.
» Vreti sa spuneti ca, fiind din sistem, CSM v-a adoptat in mod natural
.
— Probabil.
» Credeti ca reforma justitiei autohtone poate merge mai departe si in absenta Monicai Macovei?
— Cred ca o reforma in justitie nu implica neaparat existenta anumitor oameni. Nu personalitatea unui sef de institutie sau nu un conducator de institutie. Intr-adevar, prin personalitatea unui sef de institutie se pot influenta anumite lucruri, dar eu cred ca la reforma in justitie participa mai multe institutii si cred ca trebuie sa fim constienti de rolul pe care il avem si trebuie doar sa ne facem treaba asa cum trebuie.
» Cu alte cuvinte, reforma a atins acel nivel in care nu ar mai fi nevoie ca o persoana ca Macovei sa le miste din loc si ca ele se pot misca si fara ajutorul ei.
— Oarecum.
» In cazul in care Parlamentul decide suspendarea presedintelui Basescu, s-ar putea redeschide in perioada suspendarii dosarele in care este implicat?
— "Dosarele presedintelui", cum le spuneti dvs., sunt suspendate in acest moment datorita acelei imunitati pe care i-o confera functia de sef al statului. Doar atunci cand isi pierde aceasta calitate in mod definitiv atunci isi pierde si imunitatea
.
» Presedintele Basescu va da telefon?
— Am mai vorbit cu dl presedinte la telefon.
» Ce?
— De exemplu l-am invitat la bilantul Ministerului Public. Dar nici un politician nu m-a sunat si nimeni nu a facut nici un fel de presiuni asupra mea.
» Cu primul ministru vorbiti la telefon?
— Nu.
» Se intampla sa va si consultati cu presedintele in anumite probleme?
— Nu m-am consultat niciodata cu presedintele.
» Va cheama la Cotroceni din cand in cand?
— Nu. Nu am discutat niciodata dosare penale cu politicieni.
» Cate plangeri penale exista impotriva presedintelui Basescu?
— Nici una.
» Dar impotriva premierului Tariceanu?
— Patru.
» E normal ca presedintele sa va recomande memorii semnate eventual de persoane urmarite penal?
— De la administratia prezidentiala vin zilnic memorii, pentru foarte multi cetateni nemultumiti de felul in care lucreaza justitia, trimit memorii si la Parlament, si la Presedintie si la Ministerul Justitiei, si toate acestea ne sunt retrimise noua pentru verificare. Recomandari nu primim, dar memorii da.
» In cat timp estimati ca se incheie ancheta in cazul "biletelul" referitoare la biletul trimis de premier presedintelui pentru a-i sugera acestuia sa intervina in justitie in favoarea lui Patriciu?
— Nu pot estima, pentru ca nu eu solutionez dosarul.
» Nu exista nici un fel de predictii, nici un fel de elemente prin care procurorii sa fie constransi sa nu mai prelungeasca anchetele ani de zile?
— Dosarele sunt repartizate procurorului de caz. Poti sa-i dai un termen prin care ii recomanzi sa termine dosarul, dar nu-i poti impune procurorului de caz un anumit ritm. Orice procuror ierarhic poate sa verifice stadiul dosarului pentru a vedea daca nu a fost uitat in fiset, dar nu poti obliga finalizarea dosarului intr-un anumit termen.
» Macar la nivel de ani ar putea fi impuse termenele, fiindca sunt dosare care zac de peste zece ani.
— Durata finalizarii unui dosar depinde mult de complexitatea acestuia.
» Ce se mai poate face pentru a fi readusi in tara marii fugari? Ristea Priboi, Severin Tcaciuc, Omar Hayssam, Sorin Beraru, Gregorian Bivolaru, Adrian Tarau etc.?
— Toti acestia sunt in faza de urmarire penala si au fost dati in urmarire prin Interpol, pentru ceilalti precum Priplata, care se afla in faza de judecata, au fost cerute extradari.
» Aveti o statistica a dosarelor disjunse. Se observa de multe ori ca, atunci cand un om de afaceri influent sau un politician este cercetat intr-un dosar, atunci dosarul se disjunge, personajele importante scapa, iar vinovatii marunti platesc.
— Nu avem o astfel de evidenta.
» Recent presa a readus in discutie acest model in cazul Sun Oil.
— In dosarul Sun Oil au fost emise doua rechizitorii, iar fata de Radu Berceanu s-a dispus suspendarea urmaririi penale in anul 2002.
» Traian Basescu cunoaste dosarele in care sunt implicati politicieni?
— Nu stiu, intrebati-l. Nu-l informez despre asa ceva.
» Totusi recent a spus ca se asteapta ca in urmatoarea perioada dosarele mari sa se finalizeze. Asa este?
— Nu stiu la ce s-a gandit dl presedinte.
» Cati politicieni sunt in anchete?
— Nu avem statistici dupa locul de munca al invinuitului.
» Politicienii fac parte din ceea ce se numeste coruptie la nivel inalt, fenomen monitorizat atent si de UE. Ar fi interesant sa aflam cat la suta din parlamentari au dosare?
— Trebuie sa vedem pentru ce sunt, pentru infractiuni de drept comun, de exemplu accidente de circulatie, vatamare corporala din culpa, neplata pensiei alimentare
, acestea sunt instrumentate de procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie; daca sunt fapte de crima organizata, sunt la DIICOT, daca sunt de coruptie, sunt la DNA. Statistica noastra nu este pe politicieni.
» si nici nu veti face astfel de statistici?
— Nu, putem face unele studii criminologice daca vrem neaparat.
» Cand estimati ca vor fi gata dosarele RAFO, SNTR care treneaza de cativa ani?
— Nu pot estima. La RAFO au fost emise trei rechizitorii (doua in 2005 si unul in 2006) si sunt in lucru alte cinci dosare, iar SNTR este la DNA.
» Presedintele Basescu a vorbit despre eventualitatea deschiderii unor dosare: Banca Agricola, Bancorex, BID, tigareta 2. De ce ar fi necesara redeschiderea lor?
— Nu stiu, intrebati-l pe dumnealui. Eu nu am dispus o verificare in aceste dosare.
» Exista argumente care sa sustina nedeschiderea sau deschiderea lor?
— Nu stiu ce este cu aceste dosare. O declaratie publica nu e un argument pentru a face un dosar penal. Un dosar poate fi redeschis daca exista date sau indicii ca solutia nu este legala.
» Il cunoasteti pe Muntean, seful Transgaz Medias, fost deputat PD?
— Il cunosc de multi ani, de cand eram in liceu.
» E prieten cu tatal dvs. procurorul Ioan Lascu?
— Da, cunostinte. In Medias toata lumea se cunoaste cu toata lumea. Am jucat baschet, dl Munteanu venea la sala.
» Dar pe Ilie Carabulea, patronul Atlassib, cel mai bogat om de afaceri din Sibiu, locul 65 in topul celor mai bogati oameni de afaceri din Romania?
— Cred ca ne-am vazut de cateva ori la Parchet. Nu-l cunosc personal.
» Exista o serie de informatii care sugereaza ca tatal dvs., procurorul Lascu, se cunoaste bine cu democratul Muntean si cu omul de afaceri Carabulea si ca ascensiunea dvs. a avut loc datorita influentei tatalui dvs.
— Nu e adevarat.
» "Cred ca o reforma in justitie nu implica neaparat existenta anumitor oameni. Nu personalitatea unui sef de institutie sau nu un conducator de institutie. Intr-adevar, prin personalitatea unui sef de institutie se pot
influenta anumite lucruri, dar eu cred ca la reforma in justitie participa mai multe institutii."
Procurorul general, Laura Codruta Kövesi, 34 de ani, fiica sefului Parchetului de pe langa Judecatoria Medias (aflat in aceasta functie de 27 de ani), l-a inlocuit in octombrie anul trecut pe Ilie Botos la conducerea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Din 1995 pana in 1999, Laura Codruta Kövesi a fost procuror la Sibiu, intre 2000 si 2006 a ocupat functia de procuror-sef al structurii teritoriale Sibiu de combatere a criminalitatii
organizate, iar ulterior, timp
de trei luni, a condus Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Sibiu.
» Cum poate ajunge cineva procuror general la 33 de ani?
— Probabil asa cum am ajuns si eu: prin munca, perseverenta, consecventa si profesionalism.
» Cat de mult au contat in aceasta ecuatie tatal dvs., procurorul Ioan Lascu, si relatiile lui in ascensiunea dvs.?
— In ceea ce priveste cariera profesionala, pot sa spun ca tatal meu m-a influentat in sensul ca am invatat meserie de la el, are o experienta foarte mare in domeniul juridic. In ceea ce priveste ascensiunea profesionala, nu a existat nici un fel de influenta.
» Cat de credibila este aceasta afirmatie in contextul in care tatal dvs. era procuror-sef la Medias, iar dvs. ati avansat foarte repede in fruntea DIICOT Sibiu?
— Ce intelegeti prin foarte repede? Am ajuns dupa o munca de 9-10 ani. Din 2000 pana in 2004 am fost singurul procuror din judet care a lucrat pe acest sector de crima organizata. Fiind un domeniu foarte variat, cu multe dosare, nu au fost si alti doritori.
» Opozitia parlamentara incearca sa schimbe legea astfel incat procurorul general si seful Departamentului National Anticoruptie sa fie numiti de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), si nu de presedinte. Multi magistrati sustin ca in acest fel independenta procurorilor s-ar consolida, in vreme ce altii socotesc ca ar fi mai degraba o solutie pentru indepartarea dvs. si a lui Daniel Morar. Ce credeti?
— Nu comentez legile, nu comentez modul in care sunt adoptate, dar intr-adevar CSM este prin lege garantul independentei justitiei.
» Care este secretul bunei dvs. relatii cu CSM?
— Comunicarea. Eu consider ca prin comunicare poti rezolva orice problema.
» Dat fiind ca ati fost propusa de Monica Macovei, care a avut mereu o relatie dificila cu CSM, si ati fost numita de presedintele Basescu, e de mirare ca ati fost adoptata atat de repede de Consiliul Superior al Magistraturii.
— Nu cred ca provin de pe linia Macovei-Basescu. Provin din sistem. Sunt unul dintre cei 2.057 de procurori ai Romaniei si cred ca atat in sectia de procurori, cat si in plenul CSM, de cate ori am ridicat probleme, le-am justificat si as putea sa spun ca exista o buna colaborare.
» Vreti sa spuneti ca, fiind din sistem, CSM v-a adoptat in mod natural
.
— Probabil.
» Credeti ca reforma justitiei autohtone poate merge mai departe si in absenta Monicai Macovei?
— Cred ca o reforma in justitie nu implica neaparat existenta anumitor oameni. Nu personalitatea unui sef de institutie sau nu un conducator de institutie. Intr-adevar, prin personalitatea unui sef de institutie se pot influenta anumite lucruri, dar eu cred ca la reforma in justitie participa mai multe institutii si cred ca trebuie sa fim constienti de rolul pe care il avem si trebuie doar sa ne facem treaba asa cum trebuie.
» Cu alte cuvinte, reforma a atins acel nivel in care nu ar mai fi nevoie ca o persoana ca Macovei sa le miste din loc si ca ele se pot misca si fara ajutorul ei.
— Oarecum.
» In cazul in care Parlamentul decide suspendarea presedintelui Basescu, s-ar putea redeschide in perioada suspendarii dosarele in care este implicat?
— "Dosarele presedintelui", cum le spuneti dvs., sunt suspendate in acest moment datorita acelei imunitati pe care i-o confera functia de sef al statului. Doar atunci cand isi pierde aceasta calitate in mod definitiv atunci isi pierde si imunitatea
.
» Presedintele Basescu va da telefon?
— Am mai vorbit cu dl presedinte la telefon.
» Ce?
— De exemplu l-am invitat la bilantul Ministerului Public. Dar nici un politician nu m-a sunat si nimeni nu a facut nici un fel de presiuni asupra mea.
» Cu primul ministru vorbiti la telefon?
— Nu.
» Se intampla sa va si consultati cu presedintele in anumite probleme?
— Nu m-am consultat niciodata cu presedintele.
» Va cheama la Cotroceni din cand in cand?
— Nu. Nu am discutat niciodata dosare penale cu politicieni.
» Cate plangeri penale exista impotriva presedintelui Basescu?
— Nici una.
» Dar impotriva premierului Tariceanu?
— Patru.
» E normal ca presedintele sa va recomande memorii semnate eventual de persoane urmarite penal?
— De la administratia prezidentiala vin zilnic memorii, pentru foarte multi cetateni nemultumiti de felul in care lucreaza justitia, trimit memorii si la Parlament, si la Presedintie si la Ministerul Justitiei, si toate acestea ne sunt retrimise noua pentru verificare. Recomandari nu primim, dar memorii da.
» In cat timp estimati ca se incheie ancheta in cazul "biletelul" referitoare la biletul trimis de premier presedintelui pentru a-i sugera acestuia sa intervina in justitie in favoarea lui Patriciu?
— Nu pot estima, pentru ca nu eu solutionez dosarul.
» Nu exista nici un fel de predictii, nici un fel de elemente prin care procurorii sa fie constransi sa nu mai prelungeasca anchetele ani de zile?
— Dosarele sunt repartizate procurorului de caz. Poti sa-i dai un termen prin care ii recomanzi sa termine dosarul, dar nu-i poti impune procurorului de caz un anumit ritm. Orice procuror ierarhic poate sa verifice stadiul dosarului pentru a vedea daca nu a fost uitat in fiset, dar nu poti obliga finalizarea dosarului intr-un anumit termen.
» Macar la nivel de ani ar putea fi impuse termenele, fiindca sunt dosare care zac de peste zece ani.
— Durata finalizarii unui dosar depinde mult de complexitatea acestuia.
» Ce se mai poate face pentru a fi readusi in tara marii fugari? Ristea Priboi, Severin Tcaciuc, Omar Hayssam, Sorin Beraru, Gregorian Bivolaru, Adrian Tarau etc.?
— Toti acestia sunt in faza de urmarire penala si au fost dati in urmarire prin Interpol, pentru ceilalti precum Priplata, care se afla in faza de judecata, au fost cerute extradari.
» Aveti o statistica a dosarelor disjunse. Se observa de multe ori ca, atunci cand un om de afaceri influent sau un politician este cercetat intr-un dosar, atunci dosarul se disjunge, personajele importante scapa, iar vinovatii marunti platesc.
— Nu avem o astfel de evidenta.
» Recent presa a readus in discutie acest model in cazul Sun Oil.
— In dosarul Sun Oil au fost emise doua rechizitorii, iar fata de Radu Berceanu s-a dispus suspendarea urmaririi penale in anul 2002.
» Traian Basescu cunoaste dosarele in care sunt implicati politicieni?
— Nu stiu, intrebati-l. Nu-l informez despre asa ceva.
» Totusi recent a spus ca se asteapta ca in urmatoarea perioada dosarele mari sa se finalizeze. Asa este?
— Nu stiu la ce s-a gandit dl presedinte.
» Cati politicieni sunt in anchete?
— Nu avem statistici dupa locul de munca al invinuitului.
» Politicienii fac parte din ceea ce se numeste coruptie la nivel inalt, fenomen monitorizat atent si de UE. Ar fi interesant sa aflam cat la suta din parlamentari au dosare?
— Trebuie sa vedem pentru ce sunt, pentru infractiuni de drept comun, de exemplu accidente de circulatie, vatamare corporala din culpa, neplata pensiei alimentare
, acestea sunt instrumentate de procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie; daca sunt fapte de crima organizata, sunt la DIICOT, daca sunt de coruptie, sunt la DNA. Statistica noastra nu este pe politicieni.
» si nici nu veti face astfel de statistici?
— Nu, putem face unele studii criminologice daca vrem neaparat.
» Cand estimati ca vor fi gata dosarele RAFO, SNTR care treneaza de cativa ani?
— Nu pot estima. La RAFO au fost emise trei rechizitorii (doua in 2005 si unul in 2006) si sunt in lucru alte cinci dosare, iar SNTR este la DNA.
» Presedintele Basescu a vorbit despre eventualitatea deschiderii unor dosare: Banca Agricola, Bancorex, BID, tigareta 2. De ce ar fi necesara redeschiderea lor?
— Nu stiu, intrebati-l pe dumnealui. Eu nu am dispus o verificare in aceste dosare.
» Exista argumente care sa sustina nedeschiderea sau deschiderea lor?
— Nu stiu ce este cu aceste dosare. O declaratie publica nu e un argument pentru a face un dosar penal. Un dosar poate fi redeschis daca exista date sau indicii ca solutia nu este legala.
» Il cunoasteti pe Muntean, seful Transgaz Medias, fost deputat PD?
— Il cunosc de multi ani, de cand eram in liceu.
» E prieten cu tatal dvs. procurorul Ioan Lascu?
— Da, cunostinte. In Medias toata lumea se cunoaste cu toata lumea. Am jucat baschet, dl Munteanu venea la sala.
» Dar pe Ilie Carabulea, patronul Atlassib, cel mai bogat om de afaceri din Sibiu, locul 65 in topul celor mai bogati oameni de afaceri din Romania?
— Cred ca ne-am vazut de cateva ori la Parchet. Nu-l cunosc personal.
» Exista o serie de informatii care sugereaza ca tatal dvs., procurorul Lascu, se cunoaste bine cu democratul Muntean si cu omul de afaceri Carabulea si ca ascensiunea dvs. a avut loc datorita influentei tatalui dvs.
— Nu e adevarat.
O scrisoare pierduta
Consilierul prezidential Adriana Saftoiu si-a dat ieri seara demisia in urma unui scandal provocat de un e-mail impotriva Elenei Udrea adresat lui Vasile Blaga
Adriana Saftoiu, ultimul dintre consilierii prezidentiali fideli lui Traian Basescu, si-a dat ieri demisia, lasandu-l descoperit pe presedinte. Conform unor surse, demisia - care va fi anuntata oficial in cursul zilei de azi - ar fi fost provocata de un apel disperat prin e-mail catre Vasile Blaga, ministrul de Interne, fidel si el presedintelui, scrisoare electronica interceptata de serviciul de informatii al lui Virgil "Vulpea" Ardelean. Saftoiu ii cerea lui Blaga sa intervina pe langa Basescu sa reconcilieze legaturile de familie, distruse de intrigile Elenei Udrea, fosta si ea consilier prezidential: "Te rog sa ma ajuti, eu nu mai am nici o putere asupra acestui fapt (n. red. - interventia Elenei Udrea)...". Conform altor surse, din interiorul PD de aceasta data, chiar Blaga ar fi fost cel care l-ar fi informat pe presedinte, la sfatul lui Adriean Videanu. Cei trei, Basescu, Blaga si Videanu, ar fi avut ieri, in jurul pranzului, o intalnire, Blaga acuzand-o de infidelitate pe Saftoiu si de jocuri de culise impotriva unitatii PD.
"Ba nu pleci!"
Dupa consumarea acestui moment, Basescu a chemat-o pe Saftoiu si i-a pus in fata scrisoarea. Saftoiu a reactionat violent, spunand ca toate relele se trag de la Udrea, ca dupa scandalul "Pufulet" - cand Basescu a amenintat-o voalat - si dupa ce Claudiu Saftoiu a fost fortat sa demisioneze dupa gafa cu interceptarile telefonice ale SIE - unde presedintele i-ar fi spus: "Bai, iti dai imediat demisia!" - cea mai buna solutie ar fi ca sa se rupa definitiv orice relatie. Surse de la Cotroceni ne-au informat ca discutia a fost foarte dura: "Atunci eu plec. Imi dau demisia!", ar fi spus Saftoiu. "Ba nu pleci!" a raspuns presedintele. "Nu pleci cand vrei tu, pleci cand isi spun eu!", la care Saftoiu a raspuns, dintr-o data protocolar: "Domnule presedinte, eu imi scriu demisia si plec acasa". La care Basescu, simtindu-se tradat, a adaugat cu un ton mai moale: "Te rog sa pleci dupa ce iti voi gasi inlocuitor..." Dupa incident, Adriana Saftoiu s-a dus in birou
si si-a scris demisia pe care a inaintat-o presedintelui. Anuntul oficial se va produce in cursul zilei de astazi, cand presedintele va anunta, cel mai probabil, ca a aprobat plecarea Adrianei Saftoiu de la Cotroceni.
"Este treaba Adrianei!"
In jurul orelor 19,00, Saftoiu a plecat de la Cotroceni cu masina de serviciu si s-a indreptat catre locuinta din Aleea Teisani, de langa sediul SIE, aproape de casa pe care a folosit-o Traian Basescu pana cand a devenit presedinte. Reporterii ZIUA s-au deplasat la resedinta pazita de SPP, insa a fost imposibil sa intre in legatura cu locatarii vilei.
Intrebat despre incidentul pe care l-ar fi provocat impreuna cu ministrul Vasile Blaga, primarul Adriean Videanu a declarat reporterilor nostri: "E o mare tampenie. Cine a lansat un asemenea zvon nu stie ce vorbeste. N-am nici o legatura cu asta. Este treaba Adrianei Saftoiu daca a demisionat. Sa se descurce!". In ceea ce-i priveste pe Virgil Ardelean, sau pe Vasile Blaga, acestia nu au putut fi gasiti, aghiotantul primului declarandu-ne ca "Vulpea" este intr-o intalnire imporanta (la orele 23,03).
Inlocuitor de la "EvZ."
Cat despre inlocuitorul Adrianei Saftoiu, deja se vehiculeaza cateva nume. Dintre ele, am retinut ca va fi vorba despre un barbat tanar, jurnalist, neimplicat politic, cel mai probabil de la "Evenimentul zilei". Se pare ca Basescu ar fi transmis deja mesajul: "Nimeni nu e de neinlocuit!" Mai mult, Basescu ar mai fi avut o intalnire in noaptea precedenta cu Emil Boc, pentru a fi sigur de stabilitatea PD, pentru ca la ora la care scriem aceste randuri se specula ca o parte a partidului ar fi dorit sa sprijine un guvern minoritar PNL, fapt ce l-ar fi determinat pe presedinte sa se simta tradat inca o data.
Reamintim cititorilor ca Adriana Saftoiu este "ultimul mohican" din primii colaboratori ai lui Basescu. Renate Weber, Andrei Plesu, Stana Angelescu, Elena Udrea, Teodor Stolojan, Sergiu Medar, l-au parasit pe presedinte in diverse momente ale mandatului sau. Cu toate ca Udrea a demisionat oficial, ea a continuat sa faca jocul lui Traian Basescu, ca si Stolojan. Reporterii ZIUA au incercat sa ia legatura si cu Elena Udrea, insa aceasta nu a putut fi contactata.
Jocuri de culise
Sursele noastre ne-au mai informat ca raceala dintre Traian Basescu si Adriana Saftoiu ar fi intervenit mai demult. Saftoiu ar fi lansat zvonuri prin diverse mijloace media ca Basescu ar prefera sa demisioneze in fata crizei politice fara precedent si sa forteze alegerile anticipate. Atunci, Basescu i-ar fi prezentat cateva inregistrari audio ale unor convorbiri telefonice cu diversi jurnalisti si i-ar fi reprosat: "Ce faci, Pufulet?" In replica, Saftoiu a facut pe suparata si nu l-a mai insotit pe presedinte in vizitele de la Berlin si Luxemburg. Un alt moment tensionat a fost cand Claudiu Saftoiu, sotul Adrianei, a fost nevoit sa-si dea demisia dupa audierile din Comisia "Voiculescu", cand a pomenit despre interceptarile ilegale ale SIE, fara mandat si fara aparatura SRI, cum prevede legea.
Adriana Saftoiu, ultimul dintre consilierii prezidentiali fideli lui Traian Basescu, si-a dat ieri demisia, lasandu-l descoperit pe presedinte. Conform unor surse, demisia - care va fi anuntata oficial in cursul zilei de azi - ar fi fost provocata de un apel disperat prin e-mail catre Vasile Blaga, ministrul de Interne, fidel si el presedintelui, scrisoare electronica interceptata de serviciul de informatii al lui Virgil "Vulpea" Ardelean. Saftoiu ii cerea lui Blaga sa intervina pe langa Basescu sa reconcilieze legaturile de familie, distruse de intrigile Elenei Udrea, fosta si ea consilier prezidential: "Te rog sa ma ajuti, eu nu mai am nici o putere asupra acestui fapt (n. red. - interventia Elenei Udrea)...". Conform altor surse, din interiorul PD de aceasta data, chiar Blaga ar fi fost cel care l-ar fi informat pe presedinte, la sfatul lui Adriean Videanu. Cei trei, Basescu, Blaga si Videanu, ar fi avut ieri, in jurul pranzului, o intalnire, Blaga acuzand-o de infidelitate pe Saftoiu si de jocuri de culise impotriva unitatii PD.
"Ba nu pleci!"
Dupa consumarea acestui moment, Basescu a chemat-o pe Saftoiu si i-a pus in fata scrisoarea. Saftoiu a reactionat violent, spunand ca toate relele se trag de la Udrea, ca dupa scandalul "Pufulet" - cand Basescu a amenintat-o voalat - si dupa ce Claudiu Saftoiu a fost fortat sa demisioneze dupa gafa cu interceptarile telefonice ale SIE - unde presedintele i-ar fi spus: "Bai, iti dai imediat demisia!" - cea mai buna solutie ar fi ca sa se rupa definitiv orice relatie. Surse de la Cotroceni ne-au informat ca discutia a fost foarte dura: "Atunci eu plec. Imi dau demisia!", ar fi spus Saftoiu. "Ba nu pleci!" a raspuns presedintele. "Nu pleci cand vrei tu, pleci cand isi spun eu!", la care Saftoiu a raspuns, dintr-o data protocolar: "Domnule presedinte, eu imi scriu demisia si plec acasa". La care Basescu, simtindu-se tradat, a adaugat cu un ton mai moale: "Te rog sa pleci dupa ce iti voi gasi inlocuitor..." Dupa incident, Adriana Saftoiu s-a dus in birou
si si-a scris demisia pe care a inaintat-o presedintelui. Anuntul oficial se va produce in cursul zilei de astazi, cand presedintele va anunta, cel mai probabil, ca a aprobat plecarea Adrianei Saftoiu de la Cotroceni.
"Este treaba Adrianei!"
In jurul orelor 19,00, Saftoiu a plecat de la Cotroceni cu masina de serviciu si s-a indreptat catre locuinta din Aleea Teisani, de langa sediul SIE, aproape de casa pe care a folosit-o Traian Basescu pana cand a devenit presedinte. Reporterii ZIUA s-au deplasat la resedinta pazita de SPP, insa a fost imposibil sa intre in legatura cu locatarii vilei.
Intrebat despre incidentul pe care l-ar fi provocat impreuna cu ministrul Vasile Blaga, primarul Adriean Videanu a declarat reporterilor nostri: "E o mare tampenie. Cine a lansat un asemenea zvon nu stie ce vorbeste. N-am nici o legatura cu asta. Este treaba Adrianei Saftoiu daca a demisionat. Sa se descurce!". In ceea ce-i priveste pe Virgil Ardelean, sau pe Vasile Blaga, acestia nu au putut fi gasiti, aghiotantul primului declarandu-ne ca "Vulpea" este intr-o intalnire imporanta (la orele 23,03).
Inlocuitor de la "EvZ."
Cat despre inlocuitorul Adrianei Saftoiu, deja se vehiculeaza cateva nume. Dintre ele, am retinut ca va fi vorba despre un barbat tanar, jurnalist, neimplicat politic, cel mai probabil de la "Evenimentul zilei". Se pare ca Basescu ar fi transmis deja mesajul: "Nimeni nu e de neinlocuit!" Mai mult, Basescu ar mai fi avut o intalnire in noaptea precedenta cu Emil Boc, pentru a fi sigur de stabilitatea PD, pentru ca la ora la care scriem aceste randuri se specula ca o parte a partidului ar fi dorit sa sprijine un guvern minoritar PNL, fapt ce l-ar fi determinat pe presedinte sa se simta tradat inca o data.
Reamintim cititorilor ca Adriana Saftoiu este "ultimul mohican" din primii colaboratori ai lui Basescu. Renate Weber, Andrei Plesu, Stana Angelescu, Elena Udrea, Teodor Stolojan, Sergiu Medar, l-au parasit pe presedinte in diverse momente ale mandatului sau. Cu toate ca Udrea a demisionat oficial, ea a continuat sa faca jocul lui Traian Basescu, ca si Stolojan. Reporterii ZIUA au incercat sa ia legatura si cu Elena Udrea, insa aceasta nu a putut fi contactata.
Jocuri de culise
Sursele noastre ne-au mai informat ca raceala dintre Traian Basescu si Adriana Saftoiu ar fi intervenit mai demult. Saftoiu ar fi lansat zvonuri prin diverse mijloace media ca Basescu ar prefera sa demisioneze in fata crizei politice fara precedent si sa forteze alegerile anticipate. Atunci, Basescu i-ar fi prezentat cateva inregistrari audio ale unor convorbiri telefonice cu diversi jurnalisti si i-ar fi reprosat: "Ce faci, Pufulet?" In replica, Saftoiu a facut pe suparata si nu l-a mai insotit pe presedinte in vizitele de la Berlin si Luxemburg. Un alt moment tensionat a fost cand Claudiu Saftoiu, sotul Adrianei, a fost nevoit sa-si dea demisia dupa audierile din Comisia "Voiculescu", cand a pomenit despre interceptarile ilegale ale SIE, fara mandat si fara aparatura SRI, cum prevede legea.
Dan Voiculescu, piratul kilowatilor
Grivco, firma lui "Felix", castiga zeci de milioane de euro din energia ieftina luata de la Rovinari, ca intermediar intre stat si stat. Dan Voiculescu a invartit pe degete tranzactiile cu energie
electrica ieftina in perioada guvernarii PSD, dar si in primii ani ai guvernarii portocalii.
Firma Grivco a incheiat unele dintre cele mai avantajoase contracte de preluare de energie de la Complexul Energetic Rovinari, la preturi mult sub media pietei libere.
Curentul ieftin cumparat de la stat a fost vandut de Voiculescu, mai departe, tot catre stat - respectiv Electrica -, la un pret mult mai mare, sustin documentele detinute de EVZ.
Prin intelegerile parafate, firma lui Dan Voiculescu a cumparat energie in valoare de zeci de milioane de dolari, pe care a vandut-o ulterior cu profituri uriase. Firma presedintelui partidului de buzunar PC s-a transformat astfel in unul dintre cei mai destepti intermediari in tranzactiile cu energie.
Valoarea contractelor
Firma lui Dan Voiculescu a reusit sa obtina contractele prin incredintare directa, in urma unei negocieri de pret, si nu prin licitatie publica. Primul contract intre Grivco si Complexul Energetic Rovinari a fost incheiat in decembrie 2004 si avea o valabilitate de un an. Intelegerea prevedea ca firma lui Dan Voiculescu sa cumpere cea mai cautata energie de pe piata, cea produsa in banda.
Astfel, Grivco a cumparat in perioada 2004-2005 o cantitate de 262.800 de megawati ora (MWh), la un pret de 1.193.000 lei vechi (echivalentul a 42,6 $). Pretul obtinut de Grivco prin contractul incheiat cu Rovinariul era mai mic decat pretul mediu al pietei practicat in 2004. Valoarea totala a contractului a fost de 11,2 milioane de dolari.
Intelegerea juridica dintre cele doua parti a fost prelungita cu doi ani, prima data in 2005, a doua oara in 2006. In perioada mandatului de ministru al economiei al lui Codrut Seres, colegul de partid al lui Voiculescu, cantitatea de energie preluata de Grivco de la Rovinari s-a marit. Pentru anul 2005, s-a ajuns la 292.800 MWh, iar pretul a fost modificat la 46,7 $. Astfel, valoarea totala a contractului a fost de 13,6 milioane de dolari.
Contractul incheiat in 2006, care are valabilitate si pentru anul in curs, a fost si mai bun pentru firma sefului de partid al lui Seres. Cantitatea a ajuns la 430.000 MWh, iar pretul a fost modificat la 58,2 $. Astfel, valoarea contractului a ajuns la 25,4 milioane de dolari.
Clauzele destepte
Contractul de preluare de energie prevede mai multe clauze care favorizeaza vizibil societatea cumparatoare, Grivco. Acesta beneficiaza de o multime de facilitati, in dauna Complexului Rovinari, care are o lunga lista de obligatii fata de firma lui Voiculescu. Cea mai importanta prevedere este legata de intervalul de furnizare a energiei.
Grivco a primit prin contract dreptul de a cumpara energie electrica in banda, adica ziua, atunci cand cererea este foarte mare. Aceeasi prevedere stabileste ca firma presedintelui Partidului Conservator sa primeasca 50 MWh in intervalul 7.00-23.00, ceea ce reprezinta puterea contractuala medie acceptata de Autoritatea Nationala pentru Reglementarea in Domeniul Energiei (ANRE).
Ca intermediar de energie, Grivco poate obtine profituri uriase de pe urma revanzarii energiei in timpul
zilei, atunci cand cererea este ridicata.
Si modalitatea de plata a energiei este avantajoasa pentru Grivco. Conducerea Complexului Energetic Rovinari a fost de acord ca firma lui Dan Voiculescu sa plateasca 50% din cantitatea preluata pana la jumatatea lunii, restul urmand a fi platit, cel mai tarziu, la jumatatea lunii urmatoare celei in care i-a fost livrat curentul.
Strict confidential
Ultimul capitol al contractului este legat de confidentialitatea actului: „Fiecare parte este obligata sa asigure confidetialitatea tuturor informatiilor, documentatiilor, datelor... in baza acestui contract si ca nu le va dezvalui unei terte parti”.
Vicentiu Purcarea, asistentul lui Dan Voiculescu, ne-a declarat ca acesta nu va face nicio declaratie pe acest subiect deoarece in 2004, la semnarea contractului, presedintele PC era actionar in Grivco, si nu administrator.
Mihai Lazar, administratorul firmei Grivco si semnatarul contractelor, ne-a declarat: „Noi am iesit si am dat cel mai mare pret. In acest moment avem un singur contract in derulare cu Rovinariul, valabil pana la sfarsitul anului 2007”. Administratorul Grivco mai spune ca energia electrica de la Rovinari este revanduta la export, si nu catre alte societati ale statului, cum ar fi Electrica sau Metrorex.
Mihai Lazar ne-a mai declarat ca, in momentul de fata, Grivco mai are un contract cu Nuclearelectrica, in valoare totala de 13,2 milioane de dolari, si unul cu Termocentrale Craiova, in valoare de 2,6 milioane de dolari. Conducerea Rovinari nu a putut fi contactata.
Atentionare SRI
Grivco si Energy Holding, tendinta de monopol
Firma Grivco, pe numele ei Grupul Industrial Voiculescu si Compania, a fost infiintata de Dan Voiculescu in iunie 1991. Acesta detinea atunci un pachet de 51% din actiuni, restul procentelor fiind impartite intre alti 19 asociati. Rand pe rand, acestia s-au retras din firma, astfel ca Voiculescu ajunsese sa detina 76,5% in 2005.
Actionari mai erau Elena Sorina Costanda, cu 1,7%, Anca Raluca Gheorghe, cu 10%, si Mihai Lazar, cu 10%. Lazar este si administratorul firmei si cel care a negociat contractele de preluare de energie. In 2005, Voiculescu le-a cedat fiicelor sale, Corina si Camelia, actiunile in procente egele.
In 2006, intr-o nota a Serviciului Roman de Informatii (SRI) intrata in posesia EVZ se spune ca Autoritatea Nationala pentru Reglementare in Domeniul Energetic (ANRE) stabilise pentru Complexul Energetic Rovinari un pret de livrare de 1.040.000 lei pe MWh, adica de 37,1 $.
Potrivit informarii, Complexul Rovinari practica pe piata libera un pret de 1,2 milioane lei pe MWh, adica 42,8 $. „Printre operatorii privati care au cumparat energie de la acest producator au fost identificati: Grivco SA Bucuresti (controlata de Dan Voiculescu), Energy Holding, Imobiliar Construct SA Ilfov si ALSO Energ SRL”.
Ofiterii SRI atrageau atentia si asupra crearii unui monopol pe preluarea de energie de la stat, impus de cateva firme. „Din evaluarile realizate s-a constatat o tendinta de concentare a monopolului in domeniul furnizarii de energie electrica din partea unor firme private specializate in preluarea si furnizarea de energie electrica, printre acestea aflandu-se Energy Holding si Grivco SA”, se mai mentioneaza in nota.
Dezmat la stat
Electrica, trimisa la plimbare de conducerea Complexului Rovinari
Anul trecut, concluziile raportului facut de Corpul de control al Ministerului Economiei la Complexurile Energetice Rovinari si Turceni au facut valuri in randurile clasei politice si in presa.
Ancheta a vizat respectarea legislatiei in domeniul tranzactiilor cu energie electrica in perioada 2005-2006 la cele doua complexuri. S-a descoperit atunci ca peste 70 la suta din energia produsa la Rovinari si Turceni era vanduta prin contracte bilaterale, si nu prin bursa de energie, desi aceasta era functionala din 2005.
Din cele 18 firme private care au cumparat energie de la Rovinari, sapte au revandut-o total sau partial catre Electrica, principalul furnizor de curent pentru consumatorii casnici. Un loc de frunte printre intermediarii dintre stat (Complexul Rovinari) si stat (Electrica) este chiar firma Grivco, patronata de familia liderului Partidului Conservator. Revanzarea s-a facut, evident, la sume cu mult mai mari, de pana la 50% in plus
, castigurile fiind de milioane de euro.
Din acelasi raport reiese ca Electrica nu a reusit sa incheie contracte bilaterale directe cu Rovinariul. Insa firme precum Romelectro (aflata in cercul de relatii al lui Dan Ioan Popescu, fostul ministru PSD al economiei), EGP Power Romania SRL si Grivco au reusit acest lucru.
Pierderi de milioane de euro
Ce este si mai grav, se subliniza in raport, conducerea Electrica a facut doua adrese oficiale de cerere de oferta catre conducerea Complexului Rovinari pentru a prelua energie electrica in banda, adica ziua. Raspunsul la respectiva solicitare este socant: „Va facem cunoscut ca, in conformitate cu ordinul ANRE, Complexul Energetic Rovinari va vinde energie electrica pe Piata Centralizata a Contractelor Bilaterale administrata de OPCOM (n.r. - bursa de energie). Pentru a putea avea o relatie comerciala in cursul anului 2006 va invitam sa participati la licitatiile organizate de OPCOM”.
Cu alte cuvinte, conducerea de la Rovinari a trimis la plimbare Electrica, principalul furnizor de energie pentru populatie, insa cu firma lui Dan Voiculescu a incheiat un contract bilateral de toata frumusetea.
„In conditiile in care un important furnizor licentiat cu capital de stat este refuzat pe piata contractelor bilaterale negociate, nu acelasi lucru se intampla cu alti jucatori de pe piata de energie, cum este cazul Also Energ sau Elizor Prest”, remarca anchetatorii.
Concluzia raportului este fara echivoc: „Atat CE Turceni, cat si CE Rovinari, au defavorizat in mod clar Electrica in comparatie cu alti furnizori licentiati privati pe o piata concurentiala in care toti jucatorii trebuie sa aiba aceleasi drepturi si obligatii”.
O pierdere estimata de raportul Corpului de control al Ministerului Economiei se cifreaza la peste cinci milioane de euro numai in primele trei luni ale lui 2006. Pierderea financiara a fost cunatificata prin calculul facut din diferenta de vanzare „mascata” de energie electrica la furniorii privati si pretul practicat pe bursa de energie.
Contracte in cifre
Complexul Energetic Rovinari
Anul Cantitatea Pretul Valoarea
2004-2005 ..................262.800 MWh ...........42,6 $ .................11,2 milioane de dolari
2005-2006 ..................292.800 MWh ............46,7 $ ...................total 13,6 milioane de dolar
2006-2007 .................430.000 MWh .............58,2 $ ..................total 25,4 milioane de dolari
Nuclearelectrica
2006-2007 ..................219.000 MWh ...........60,7 $ ..................13,2 milioane de dolari
Termocentrale Craiova
2006-2007 ....................43.800 MWh ..........60,7 $ ....................2,6 milioane de dolari
electrica ieftina in perioada guvernarii PSD, dar si in primii ani ai guvernarii portocalii.
Firma Grivco a incheiat unele dintre cele mai avantajoase contracte de preluare de energie de la Complexul Energetic Rovinari, la preturi mult sub media pietei libere.
Curentul ieftin cumparat de la stat a fost vandut de Voiculescu, mai departe, tot catre stat - respectiv Electrica -, la un pret mult mai mare, sustin documentele detinute de EVZ.
Prin intelegerile parafate, firma lui Dan Voiculescu a cumparat energie in valoare de zeci de milioane de dolari, pe care a vandut-o ulterior cu profituri uriase. Firma presedintelui partidului de buzunar PC s-a transformat astfel in unul dintre cei mai destepti intermediari in tranzactiile cu energie.
Valoarea contractelor
Firma lui Dan Voiculescu a reusit sa obtina contractele prin incredintare directa, in urma unei negocieri de pret, si nu prin licitatie publica. Primul contract intre Grivco si Complexul Energetic Rovinari a fost incheiat in decembrie 2004 si avea o valabilitate de un an. Intelegerea prevedea ca firma lui Dan Voiculescu sa cumpere cea mai cautata energie de pe piata, cea produsa in banda.
Astfel, Grivco a cumparat in perioada 2004-2005 o cantitate de 262.800 de megawati ora (MWh), la un pret de 1.193.000 lei vechi (echivalentul a 42,6 $). Pretul obtinut de Grivco prin contractul incheiat cu Rovinariul era mai mic decat pretul mediu al pietei practicat in 2004. Valoarea totala a contractului a fost de 11,2 milioane de dolari.
Intelegerea juridica dintre cele doua parti a fost prelungita cu doi ani, prima data in 2005, a doua oara in 2006. In perioada mandatului de ministru al economiei al lui Codrut Seres, colegul de partid al lui Voiculescu, cantitatea de energie preluata de Grivco de la Rovinari s-a marit. Pentru anul 2005, s-a ajuns la 292.800 MWh, iar pretul a fost modificat la 46,7 $. Astfel, valoarea totala a contractului a fost de 13,6 milioane de dolari.
Contractul incheiat in 2006, care are valabilitate si pentru anul in curs, a fost si mai bun pentru firma sefului de partid al lui Seres. Cantitatea a ajuns la 430.000 MWh, iar pretul a fost modificat la 58,2 $. Astfel, valoarea contractului a ajuns la 25,4 milioane de dolari.
Clauzele destepte
Contractul de preluare de energie prevede mai multe clauze care favorizeaza vizibil societatea cumparatoare, Grivco. Acesta beneficiaza de o multime de facilitati, in dauna Complexului Rovinari, care are o lunga lista de obligatii fata de firma lui Voiculescu. Cea mai importanta prevedere este legata de intervalul de furnizare a energiei.
Grivco a primit prin contract dreptul de a cumpara energie electrica in banda, adica ziua, atunci cand cererea este foarte mare. Aceeasi prevedere stabileste ca firma presedintelui Partidului Conservator sa primeasca 50 MWh in intervalul 7.00-23.00, ceea ce reprezinta puterea contractuala medie acceptata de Autoritatea Nationala pentru Reglementarea in Domeniul Energiei (ANRE).
Ca intermediar de energie, Grivco poate obtine profituri uriase de pe urma revanzarii energiei in timpul
zilei, atunci cand cererea este ridicata.
Si modalitatea de plata a energiei este avantajoasa pentru Grivco. Conducerea Complexului Energetic Rovinari a fost de acord ca firma lui Dan Voiculescu sa plateasca 50% din cantitatea preluata pana la jumatatea lunii, restul urmand a fi platit, cel mai tarziu, la jumatatea lunii urmatoare celei in care i-a fost livrat curentul.
Strict confidential
Ultimul capitol al contractului este legat de confidentialitatea actului: „Fiecare parte este obligata sa asigure confidetialitatea tuturor informatiilor, documentatiilor, datelor... in baza acestui contract si ca nu le va dezvalui unei terte parti”.
Vicentiu Purcarea, asistentul lui Dan Voiculescu, ne-a declarat ca acesta nu va face nicio declaratie pe acest subiect deoarece in 2004, la semnarea contractului, presedintele PC era actionar in Grivco, si nu administrator.
Mihai Lazar, administratorul firmei Grivco si semnatarul contractelor, ne-a declarat: „Noi am iesit si am dat cel mai mare pret. In acest moment avem un singur contract in derulare cu Rovinariul, valabil pana la sfarsitul anului 2007”. Administratorul Grivco mai spune ca energia electrica de la Rovinari este revanduta la export, si nu catre alte societati ale statului, cum ar fi Electrica sau Metrorex.
Mihai Lazar ne-a mai declarat ca, in momentul de fata, Grivco mai are un contract cu Nuclearelectrica, in valoare totala de 13,2 milioane de dolari, si unul cu Termocentrale Craiova, in valoare de 2,6 milioane de dolari. Conducerea Rovinari nu a putut fi contactata.
Atentionare SRI
Grivco si Energy Holding, tendinta de monopol
Firma Grivco, pe numele ei Grupul Industrial Voiculescu si Compania, a fost infiintata de Dan Voiculescu in iunie 1991. Acesta detinea atunci un pachet de 51% din actiuni, restul procentelor fiind impartite intre alti 19 asociati. Rand pe rand, acestia s-au retras din firma, astfel ca Voiculescu ajunsese sa detina 76,5% in 2005.
Actionari mai erau Elena Sorina Costanda, cu 1,7%, Anca Raluca Gheorghe, cu 10%, si Mihai Lazar, cu 10%. Lazar este si administratorul firmei si cel care a negociat contractele de preluare de energie. In 2005, Voiculescu le-a cedat fiicelor sale, Corina si Camelia, actiunile in procente egele.
In 2006, intr-o nota a Serviciului Roman de Informatii (SRI) intrata in posesia EVZ se spune ca Autoritatea Nationala pentru Reglementare in Domeniul Energetic (ANRE) stabilise pentru Complexul Energetic Rovinari un pret de livrare de 1.040.000 lei pe MWh, adica de 37,1 $.
Potrivit informarii, Complexul Rovinari practica pe piata libera un pret de 1,2 milioane lei pe MWh, adica 42,8 $. „Printre operatorii privati care au cumparat energie de la acest producator au fost identificati: Grivco SA Bucuresti (controlata de Dan Voiculescu), Energy Holding, Imobiliar Construct SA Ilfov si ALSO Energ SRL”.
Ofiterii SRI atrageau atentia si asupra crearii unui monopol pe preluarea de energie de la stat, impus de cateva firme. „Din evaluarile realizate s-a constatat o tendinta de concentare a monopolului in domeniul furnizarii de energie electrica din partea unor firme private specializate in preluarea si furnizarea de energie electrica, printre acestea aflandu-se Energy Holding si Grivco SA”, se mai mentioneaza in nota.
Dezmat la stat
Electrica, trimisa la plimbare de conducerea Complexului Rovinari
Anul trecut, concluziile raportului facut de Corpul de control al Ministerului Economiei la Complexurile Energetice Rovinari si Turceni au facut valuri in randurile clasei politice si in presa.
Ancheta a vizat respectarea legislatiei in domeniul tranzactiilor cu energie electrica in perioada 2005-2006 la cele doua complexuri. S-a descoperit atunci ca peste 70 la suta din energia produsa la Rovinari si Turceni era vanduta prin contracte bilaterale, si nu prin bursa de energie, desi aceasta era functionala din 2005.
Din cele 18 firme private care au cumparat energie de la Rovinari, sapte au revandut-o total sau partial catre Electrica, principalul furnizor de curent pentru consumatorii casnici. Un loc de frunte printre intermediarii dintre stat (Complexul Rovinari) si stat (Electrica) este chiar firma Grivco, patronata de familia liderului Partidului Conservator. Revanzarea s-a facut, evident, la sume cu mult mai mari, de pana la 50% in plus
, castigurile fiind de milioane de euro.
Din acelasi raport reiese ca Electrica nu a reusit sa incheie contracte bilaterale directe cu Rovinariul. Insa firme precum Romelectro (aflata in cercul de relatii al lui Dan Ioan Popescu, fostul ministru PSD al economiei), EGP Power Romania SRL si Grivco au reusit acest lucru.
Pierderi de milioane de euro
Ce este si mai grav, se subliniza in raport, conducerea Electrica a facut doua adrese oficiale de cerere de oferta catre conducerea Complexului Rovinari pentru a prelua energie electrica in banda, adica ziua. Raspunsul la respectiva solicitare este socant: „Va facem cunoscut ca, in conformitate cu ordinul ANRE, Complexul Energetic Rovinari va vinde energie electrica pe Piata Centralizata a Contractelor Bilaterale administrata de OPCOM (n.r. - bursa de energie). Pentru a putea avea o relatie comerciala in cursul anului 2006 va invitam sa participati la licitatiile organizate de OPCOM”.
Cu alte cuvinte, conducerea de la Rovinari a trimis la plimbare Electrica, principalul furnizor de energie pentru populatie, insa cu firma lui Dan Voiculescu a incheiat un contract bilateral de toata frumusetea.
„In conditiile in care un important furnizor licentiat cu capital de stat este refuzat pe piata contractelor bilaterale negociate, nu acelasi lucru se intampla cu alti jucatori de pe piata de energie, cum este cazul Also Energ sau Elizor Prest”, remarca anchetatorii.
Concluzia raportului este fara echivoc: „Atat CE Turceni, cat si CE Rovinari, au defavorizat in mod clar Electrica in comparatie cu alti furnizori licentiati privati pe o piata concurentiala in care toti jucatorii trebuie sa aiba aceleasi drepturi si obligatii”.
O pierdere estimata de raportul Corpului de control al Ministerului Economiei se cifreaza la peste cinci milioane de euro numai in primele trei luni ale lui 2006. Pierderea financiara a fost cunatificata prin calculul facut din diferenta de vanzare „mascata” de energie electrica la furniorii privati si pretul practicat pe bursa de energie.
Contracte in cifre
Complexul Energetic Rovinari
Anul Cantitatea Pretul Valoarea
2004-2005 ..................262.800 MWh ...........42,6 $ .................11,2 milioane de dolari
2005-2006 ..................292.800 MWh ............46,7 $ ...................total 13,6 milioane de dolar
2006-2007 .................430.000 MWh .............58,2 $ ..................total 25,4 milioane de dolari
Nuclearelectrica
2006-2007 ..................219.000 MWh ...........60,7 $ ..................13,2 milioane de dolari
Termocentrale Craiova
2006-2007 ....................43.800 MWh ..........60,7 $ ....................2,6 milioane de dolari
Cronica unei morti anuntate
ostul sef al Biroului Documente Secrete din OPSPI Sorin Crivat fusese amenintat cu moartea si ceruse protectie de martor!
Sorin Crivat, fost sef al Biroului Documente Secrete din OPSPI, a decedat suspect intr-o conjunctura deloc favorabila: era judecat pentru trafic de influenta intr-un dosar finalizat de DNA Brasov, era cercetat intr-un alt dosar privitor la o evaziune fiscala, fusese audiat ca martor intr-un dosar de coruptie la vårf apartinånd DNA central, bagase la zdup, prin declaratia lui coroborata cu a denuntatorului principal, pe fostul sef al OADO, Florentin Scaletchi. El primise amenintari, fusese solicitat pe cai oculte sa-si schimbe declaratia din dosarul „Scaletchi“ si aflase ca cineva l-ar vrea mai mult mort decåt viu
Moartea lui Crivat ramåne suspecta, motiv pentru care parchetul local a declansat o ancheta criminalistica. Ieri, la Brasov a avut loc autopsia si au fost prelevate probe din mai multe organe ale decedatului, probe care vor ajunge la Institutul de Medicina Legala de la Bucuresti, in vederea realizarii analizelor toxicologice. Asta presupune ca ipoteza ca Sorin Crivat sa fi ingurgitat sau sa i se fi injectat substante sau otravuri care sa-i provoace stopul cardio-respirator nu este exclusa
Ancheta criminalistica trebuie sa elucideze mai multe enigme. Prima: unde a decedat Crivat? Penitenciarul Codlea sustine ca inca traia cånd a fost luat de Salvare. La spital, ora sosirii pacientului, 17.05, fusese modificata. Corpul lui Crivat a fost vazut prima data de familie aruncat „pe burta
, intr-o camera mizerabila, vånat pe tot corpul“, iar tricoul „de firma“ pe care-l iubea si-l tinea de protocol, deci nu putea juca fotbal cu el, era rupt. A fost omoråt? Crivat solicitase anchetatorilor protectie dupa ce facuse declaratii despre o mafie la vårf, cu politicieni si magistrati
In urma cu doua zile, la Penitenciarul Codlea a decedat, in conditii suspecte, fostul sef al Biroului de Documente Secrete si al Protectiei informative din cadrul OPSPI (Oficiul de Stat pentru privatizari si Participatii ale Statului, care se afla pâna nu demult sub coordonarea Ministerului Economiei si Comertului. Sorin Crivat avea 33 de ani. Era campion european la karate (ju jitsu), era sanatos
si nu avusese nici un antecedent medical care sa fi dezvaluit existenta unei suferinte cu risc de deces. Era casatorit cu Simona Crivat si impreuna au o fetita de un an si 6 luni. Crivat lucrase inaite de OPSPI la Ministerul Integrarii, pe acelasi segment. Avea certificat ORNISS, ceea ce ii atestase trecutul curat: nu facuse politie politica.
Moartea lui Crivat ridica foarte multe semne de intrebare. In urma cu o luna si jumatate fusese arestat de judecatorii brasoveni sub acuzatia de trafic de influenta. Ancheta se derula la Departamentul National Anticoruptie-structura Brasov. Procurorii de la DNA au lucrat cazul profesionist. Se spune ca Sorin Crivat era detinator al unor secrete ce puteau baga pe multi la apa. Asa ca, existand deja aceste informatii culese in timpul anchetei, Crivat a fost audiat la DNA central. Si se pare ca a oferit anchetatorilor o caracatita formata din personaje politice si din magistratura. A inceput sa primeasca amenintari si a solicitat protectie. Numai ca, intre timp, a fost gasit mort. Decesul lui a surprins si a declansat o ancheta criminalistica. Iata si de ce.
Ora decesului, incerta - in registrul de la spital apare modificata!
La Curtea de Apel Brasov urma sa se judece, ieri, recursul la revocarea mandatului de arestare si inlocuirea masurii preventive cu cea a interdictiei de a parasi tara. Surse judiciare confirma ca Sorin Criva, dupa ce a facut declaratiile denuntatoare din dosarul de la Bucuresti, urma sa intre sub protectia pe care o solicitase dupa ce daduse declaratiile pentru ca primise amenintari cu moartea. Nu se stie exact prin cine, dar exista persoane care cunosc acest aspect.
Interesant este ca Sorin Crivat, absolvent al Facultatii de Drept, al Academiei Diplomatice si cu studii postuniversitare in drept penal, desi declarat sanatos, a fost luat din Penitenciarul Codlea in stop cardio-respirator. Din datele de la penitenciar reiese ca el traia cand a fost transportat la spital. Din datele de la spital reiese altceva. Ca ar fi ajuns deja mort de la penitenciar. Mai mult, exista si neconcordante de ora. In registrul de la spital, familia si avocatul lui Crivat au observat, alaltaieri seara, ca ora la care a fost adus decedat este 17,05, numai ca exista acolo o modificare vizibila. Avocatul Lorena Cretescu ne-a declarat, ieri, ca, intr-adevar, aceasta modificare in registrul de garda exista si este foarte suspecta. „Mai mult, o asistenta a intrebat familia de ce este suparata si nervoasa pentru ca la ei a sosit deja decedat“. Unii dintre detinuti au sustinut altceva. S-a vorbit de ora la care i s-a facut rau si a cazut ca fiind ora 16. Apoi, acele ceasornicului care aratau ora fatidica au fost mutate, la fel de suspect, la 17,30. Chiar in comunicatul de ieri al Penitenciarului Codlea.
Ceva nu se leaga. Criminalistii cauta si acum sa afle cu exactitate cand si ce anume a declansat stopul cardio-respirator. Conform medicinei legale, stopul cardio-respirator reprezinta cauza imediata a mortii, dar cauza initiala, care a dus la acest stop trebuie gasita prin rezultatele necropsiei si ale analizelor toxicologice.
Un detinut ar fi afirmat ca l-a vazut cu «spume la gura»
Pentru realizarea acestor analize toxicologice care ar putea evidentia daca in corpul lui Crivat existau otravuri sau alte substante ce ar fi provocat stopul cardio-respirator, ieri, la laboratorul de medicina legala din Brasov au fost prelevate probe din mai multe organe. Ele au fost sigilate si, impreuna cu trupul neinsufletit al lui Crivat, vor fi aduse la Bucuresti, la Institutul de Medicina Legala. Iata, asadar, ca ipoteza conform careia Crivat ar fi fost otravit nu este inca exclusa. Coroborata acestei ipoteze este si declaratia unuia dintre detinutii de la penitenciar, care a afirmat ieri ca l-ar fi vazut pe Crivat „cu spume la gura“.
Tricoul «de firma» rupt si alte lucruri suspecte
Ce nu se mai leaga in toata povestea mortii subite a lui Sorin Crivat? Spre exemplu, faptul ca tricoul cu care era imbracat, tricou scump, de firma, albastru, pe care-l purta foarte rar - sustine avocatul – si doar la vorbitor, era rupt pe el. „In nici un caz, el, care tinea foarte mult la acel tricou, nu-l folosea cand facea sport“, ne spune avocatul Cretescu. Familia l-a gasit pe Sorin Crivat la spital „ca un caine, intr-o camera mizerabila, aruncat pe burta. E posibil atata lipsa de umanism, de respect fata de o persoana care a decedat, indiferent cine ar fi? Oribil!“.
Apoi, informatiile din penitenciar au fost acelea conform carora Crivat alergase zece minute si jucase fotbal. Cunoscutii acestuia declara ca Sorin Crivat nu juca fotbal. Este si aceasta o enigma. Care va trebui elucidata de anchetatori.
Ultima intrebare duce iar catre ipoteza otravirii: Crivat era, conform martorilor oculari de la prosectura spitalului, vanat pe tot corpul. Medicii legisti sustin ca au existat cazuri in care s-a demonstrat mai tarziu ca decedatul a fost victima a unor substante methemoglobinizate, care au dus la un astfel de deces prin stop cardio-respirator. Dar acest lucru nu poate fi confirmat decat de catre analizele de laborator toxicologic si in nici un caz acestea nu sunt finalizate mai devreme de trei saptamani.
Crivat era sanctionat si nu avea voie la pachete de acasa!
Pe de alta parte, Crivat nu avea voie sa primeasca pachete de acasa. In luna decembrie a anului trecut el a fost sanctionat de conducerea penitenciarului pentru ca in camera unde se afla arestat preventiv fusese gasit un telefon mobil. De pe acel telefon vorbisera toti ceilalti arestati colegi de camera, dar nici unul dintre ei nu a fost sanctionat. Crivat a fost singurul. Urmare a acestei sanctiuni, Crivat manca si bea doar ceea ce i se dadea de la penitenciar sau de la colegii de camera.
Amenintarile au venit dupa declaratiile incendiare dintr-un dosar de la DNA
Amenintarile cu moartea – afirma persoane carora, deocamdata, le pastram anonimatul din motive lesne de inteles, au venit catre Sorin Crivat dupa ce acesta se hotarase sa colaboreze cu autoritatea judiciara intr-un dosar de la DNA-ul central. Avem informatii ca Sorin Crivat a fost audiat in acest dosar si ca el daduse informatii extrem de utile unei anchete in care se prefigura o caracatita foarte puternica a coruptiei, iar declaratiile lui Crivat vizeaza personaje din spectrul politic si din magistratura care nu ar fi dormit deloc linistite o data ce ar fi aflat declaratia lui. Amenintarile cu suprimarea vietii l-au facut pe Sorin Crivat – sustin persoane apropiate familiei acestuia – sa solicite anchetatorilor potectie. Daca aceasta protectie consta in eliberarea lui, judecarea in dosarul de la instanta si anchetarea, in continuare, in alt dosar de la DNA Brasov care priveste un caz de evaziune fiscala, sau ca martor in dosarul de la DNA central, Dumnezeu stie. Ramane ca ancheta criminalistica sa stabileasca si aceste aspecte.
Legaturi profesionale ciudate intre Crivat si consilierul lui Vosganian, Diomid Perciun
Din datele pe care le detinem reiese ca Sorin Crivat a ajuns la OPSPI in primavara anului 2006. O data cu el a aparut pe coridoarele MEC, unde avea sediul si OPSPI, un anume personaj Diomid Perciun. Astazi, acesta a ajuns consilierul personal al ministrului Varujan Vosganian. Exista angajati ai MEC care sustin ca acest Perciun e cel care taie si spanzura azi prin ministerul condus de Varujan Vosganian. Angajatii se plang ca Perciun, care nu ar fi strain de mai vechile structuri informative ale 0962 (MAI) si DIM ( Directia Informatii Militare din MapN – potrivit declaratiei de avere, Perciun incaseaza anual 240 milioane lei vechi din pensia militara) ar da buzna prin birouri
, le-ar fotografia dosarele cum stau prin fisete etc. Interesant este ca, dupa ce Crivat a fost „saltat“ de procurorii DNA cu mandat de la judecator, Ministerul Economiei a ajuns sub „protectia“ informativa a acestui Perciun caruia nu-i stie nimeni reala ascensiune intr-o functie precum cea de „securitate informativa“. Tot ce se stie este ca Perciun si Crivat se cunosteau foarte bine si erau apropiati inca din vremea cand Perciun lucra in interiorul „Transelectrica“. Sa fie vorba, in ecuatie, despre doi ofiteri sub acoperire?
Sorin Crivat – un personaj controversat
Procurorii de la Serviciul Teritorial Anticoruptie Brasov au dispus, în 13 februarie, trimiterea în judecata, în stare de arest preventiv, a lui Sorin Crivat, consilier evaluare - examinare, fost sef al Corpului de Control al Ministerului Integrarii Europene (între 2 august 2004 si 14 aprilie 2006) si, din 2 mai 2006, sef al structurii de securitate la Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii în Industrie din cadrul Ministerului Economiei si Comertului.
Trimis in judecata pentru trafic de influenta
Crivat a fost trimis în judecata pentru savârsirea infractiunii de trafic de influenta. În acelasi dosar este judecat si Dumitru Preda pentru savârsirea infractiunii de favorizarea infractorului.
Din probele administrate a rezultat ca, în perioada 28 aprilie 2005 – 1 septembrie 2006, Sorin Crivat, folosindu-se de functiile publice detinute, a pretins de la o persoana denuntatoare - administrator al unor firme din domeniul petrolier - un procentaj de 10 la suta din valoarea câstigului afacerii acestuia si a primit, prin intermediari, suma totala de 107.900 lei (31.874 euro).
În schimb, potrivit procurorilor, Crivat a lasat sa se creada ca are influenta asupra functionarilor publici de la Directia Generala a Finantelor Publice a judetului Vâlcea, respectiv de la Administratia Finantelor Publice a orasului Brezoi (judetul Vâlcea), pentru a-i determina sa aprobe eliberarea unor autorizatii de utilizator final (documente necesare societatilor comerciale care achizitioneaza uleiuri minerale neaccizabile de la rafinarii).
De asemenea, inculpatul a vrut sa lase impresia ca are influenta asupra functionarilor publici din cadrul Garzii Financiare, în vederea opririi unor eventuale controale care erau în curs de efectuare la firmele persoanei denuntatoare.
Incercarea de tergiversare a anchetarii sale
Cat a fost consilier evaluare–examinare–grad superior în cadrul Ministerului Integrarii Europene - Corpul de control al Ministrului, Sorin Crivat avea ca principala sarcina de serviciu verificarea si controlul. În perioada decembrie 2006 – ianuarie 2007, Dumitru Preda l-a sprijinit pe Sorin Crivat pentru a îngreuna urmarirea penala, desi cunostea ca acesta din urma era cercetat de catre Directia Nationala Anticoruptie. Sustinând ca ar fi ofiter sub acoperire, împreuna cu Crivat Sorin a întocmit un asa numit raport informativ pe care l-a depus la Administratia prezidentiala, cu scopul vadit de a tergiversa sau chiar de a opri urmarirea penala ce fusese declansata de organele judiciare. De fapt, se dorea acreditarea ideii ca cei doi faceau parte dintr-un presupus grup operativ alaturi de ofiteri superiori din serviciile secrete.
Dat afara din sala de judecata
Sorin Crivat era cunoscut drept un personaj controversat si inainte de a ocupa aceasta a functie. A fost demis din functia de sef al Corpului de Control din cadrul Ministerului Integrarii pentru repetate absente nemotivate de la locul de munca. Pe de alta parte, Sorin Crivat a fost vazut in repetate randuri in compania a diversi interlopi. Ba chiar a generat si un imens scandal pe vremea cand era angajat al Ministerului Integrarii. El s-a prezentat la un proces aflat pe rolul Tribunalului Iasi – care, altminteri, se desfasura cu usile inchise – pentru a-si sustine (macar) moral „nasul“, un renumit interlop local. Instanta a dispus ca Sorin Crivat sa paraseasca sala de judecata din cauza manifestarii unei atitudini inadecvate si dupa ce acesta nu a vrut sa se legitimeze cu actul de identitate si sa demonstreze gradul de rudenie cu asa-zisul nas, Tiberiu Cristodorescu. Sorin Crivat a facut, insa, uz de legitimatia de serviciu de la Ministerul Integrarii, insa instanta nu a tinut cont de functia sa si l-a evacuat. Procesul in cauza privea un atentat mafiot, care ar fi fost comis de un alt interlop local, Vasile Rodideal, impotriva asa-zisului nas al lui Sorin Crivat, Tiberiu Cristodorescu. Scandalul generat s-a finalizat cu interventia ministrului integrarii, Anca Boagiu, care a anuntat deschiderea unei anchete referitoare la atitudinea sefului Corpului de Control, Sorin Crivat.
Crivat a dat in judecata Ministerul Integrarii Europene dupa ce a fost dat afara pentru numeroase absente
Sorin Crivat a dat in judecata Ministerul Integrarii Europene, de unde a fost dat afara pentru lipsa repetata si nejustificata de la birou. Crivat a fost membru al Corpului de Control al MIE. „Decizia de incetare a contractului de munca a avut in vedere concluziile Comisiei de Disciplina, precum si absentele nemotivate de la locul de munca“, comunica, la acea vreme, Biroul de presa al Ministerului Integrarii Europene.
Ce aveau in comun Crivat si Scaletchi? Un denuntator
Numele lui Sorin Crivat este legat de cel al lui Florentin Scaletchi, presedintele Organizatiei pentru Apararea Drepturilor Omului, recent condamnat pentru coruptie, prin cel putin doua elemente. Primul ar fi ca si Crivat si Scaletchi au avut acelasi denuntator brasovean: Florin Daniel Guran, un afacerist de la poalele Tampei. In al doilea rand, Crivat a fost martor-cheie in procesul de coruptie al sefului OADO.
Guran vs Scaletchi
Afaceristul brasovean Florin Daniel Guran era si el cercetat de DNA Brasov, intr-un dosar penal pentru inselaciune, evaziune fiscala, fals si uz de fals, dupa ce, in urma cu doi ani, comisarii Garzii Financiare Brasov au descoperit ca pusese pe picioare o vasta retea de comert ilegal cu uleiuri minerale neaccizabile vandute drept motorina, paguba la bugetul statului depasind 600 de miliarde de lei vechi. Pentru a scapa de dosar, Guran a apelat la „serviciile“ lui Florentin Scaletchi, pe care, ulterior, l-a „dat in gat“ la DNA, sustinand ca, dupa ce i-a luat 10.000 de dolari in schimbul unei legitimatii de comisar OADO, acesta l-a „usurat“ de inca un milion de euro spre a interveni „unde trebuie“ pentru stoparea anchetei.
Guran vs Crivat
Potrivit anchetatorilor, Sorin Crivat a fost denuntat de un afacerist de la poalele Tampei, Florin Daniel Guran, patronul mai multor firme de comert cu produse petroliere, de la care, in perioada aprilie 2005 - septembrie 2006, ar fi primit peste 30.000 de euro spaga in schimbul promisiunii ca va interveni la sefii mai multor directii fiscale
din tara, in principal, in Valcea, in scopul obtinerii autorizatiilor de utilizator final pentru societatile sale. De asemenea, i-a promis lui Guran ca are influenta asupra functionarilor publici din cadrul Garzii Financiare, în vederea opririi unor eventuale controale care erau în curs de efectuare la firmele brasoveanului.
Martor-cheie pentru condamnarea de acum doua saptamani a liderului OADO
Surse judiciare ne-au declarat ca sentinta de condamnare a lui Florentin Scaletchi a depins foarte mult si de o declaratie a lui sorin Crivat, martor-cheie in procesul de coruptie al sefului OADO. Potrivit acelorasi surse, inainte ca Scaletchi sa fie condamnat, Sorin Crivat a primit, in Penitenciarul Codlea, avertizari ca ar fi bine sa-si schimbe declaratia data in procesul liderului OADO. Se pare ca Sorin Crivat a refuzat, Scaletchi fiind condamnat pe 14 martie
Sorin Crivat, fost sef al Biroului Documente Secrete din OPSPI, a decedat suspect intr-o conjunctura deloc favorabila: era judecat pentru trafic de influenta intr-un dosar finalizat de DNA Brasov, era cercetat intr-un alt dosar privitor la o evaziune fiscala, fusese audiat ca martor intr-un dosar de coruptie la vårf apartinånd DNA central, bagase la zdup, prin declaratia lui coroborata cu a denuntatorului principal, pe fostul sef al OADO, Florentin Scaletchi. El primise amenintari, fusese solicitat pe cai oculte sa-si schimbe declaratia din dosarul „Scaletchi“ si aflase ca cineva l-ar vrea mai mult mort decåt viu
Moartea lui Crivat ramåne suspecta, motiv pentru care parchetul local a declansat o ancheta criminalistica. Ieri, la Brasov a avut loc autopsia si au fost prelevate probe din mai multe organe ale decedatului, probe care vor ajunge la Institutul de Medicina Legala de la Bucuresti, in vederea realizarii analizelor toxicologice. Asta presupune ca ipoteza ca Sorin Crivat sa fi ingurgitat sau sa i se fi injectat substante sau otravuri care sa-i provoace stopul cardio-respirator nu este exclusa
Ancheta criminalistica trebuie sa elucideze mai multe enigme. Prima: unde a decedat Crivat? Penitenciarul Codlea sustine ca inca traia cånd a fost luat de Salvare. La spital, ora sosirii pacientului, 17.05, fusese modificata. Corpul lui Crivat a fost vazut prima data de familie aruncat „pe burta
, intr-o camera mizerabila, vånat pe tot corpul“, iar tricoul „de firma“ pe care-l iubea si-l tinea de protocol, deci nu putea juca fotbal cu el, era rupt. A fost omoråt? Crivat solicitase anchetatorilor protectie dupa ce facuse declaratii despre o mafie la vårf, cu politicieni si magistrati
In urma cu doua zile, la Penitenciarul Codlea a decedat, in conditii suspecte, fostul sef al Biroului de Documente Secrete si al Protectiei informative din cadrul OPSPI (Oficiul de Stat pentru privatizari si Participatii ale Statului, care se afla pâna nu demult sub coordonarea Ministerului Economiei si Comertului. Sorin Crivat avea 33 de ani. Era campion european la karate (ju jitsu), era sanatos
si nu avusese nici un antecedent medical care sa fi dezvaluit existenta unei suferinte cu risc de deces. Era casatorit cu Simona Crivat si impreuna au o fetita de un an si 6 luni. Crivat lucrase inaite de OPSPI la Ministerul Integrarii, pe acelasi segment. Avea certificat ORNISS, ceea ce ii atestase trecutul curat: nu facuse politie politica.
Moartea lui Crivat ridica foarte multe semne de intrebare. In urma cu o luna si jumatate fusese arestat de judecatorii brasoveni sub acuzatia de trafic de influenta. Ancheta se derula la Departamentul National Anticoruptie-structura Brasov. Procurorii de la DNA au lucrat cazul profesionist. Se spune ca Sorin Crivat era detinator al unor secrete ce puteau baga pe multi la apa. Asa ca, existand deja aceste informatii culese in timpul anchetei, Crivat a fost audiat la DNA central. Si se pare ca a oferit anchetatorilor o caracatita formata din personaje politice si din magistratura. A inceput sa primeasca amenintari si a solicitat protectie. Numai ca, intre timp, a fost gasit mort. Decesul lui a surprins si a declansat o ancheta criminalistica. Iata si de ce.
Ora decesului, incerta - in registrul de la spital apare modificata!
La Curtea de Apel Brasov urma sa se judece, ieri, recursul la revocarea mandatului de arestare si inlocuirea masurii preventive cu cea a interdictiei de a parasi tara. Surse judiciare confirma ca Sorin Criva, dupa ce a facut declaratiile denuntatoare din dosarul de la Bucuresti, urma sa intre sub protectia pe care o solicitase dupa ce daduse declaratiile pentru ca primise amenintari cu moartea. Nu se stie exact prin cine, dar exista persoane care cunosc acest aspect.
Interesant este ca Sorin Crivat, absolvent al Facultatii de Drept, al Academiei Diplomatice si cu studii postuniversitare in drept penal, desi declarat sanatos, a fost luat din Penitenciarul Codlea in stop cardio-respirator. Din datele de la penitenciar reiese ca el traia cand a fost transportat la spital. Din datele de la spital reiese altceva. Ca ar fi ajuns deja mort de la penitenciar. Mai mult, exista si neconcordante de ora. In registrul de la spital, familia si avocatul lui Crivat au observat, alaltaieri seara, ca ora la care a fost adus decedat este 17,05, numai ca exista acolo o modificare vizibila. Avocatul Lorena Cretescu ne-a declarat, ieri, ca, intr-adevar, aceasta modificare in registrul de garda exista si este foarte suspecta. „Mai mult, o asistenta a intrebat familia de ce este suparata si nervoasa pentru ca la ei a sosit deja decedat“. Unii dintre detinuti au sustinut altceva. S-a vorbit de ora la care i s-a facut rau si a cazut ca fiind ora 16. Apoi, acele ceasornicului care aratau ora fatidica au fost mutate, la fel de suspect, la 17,30. Chiar in comunicatul de ieri al Penitenciarului Codlea.
Ceva nu se leaga. Criminalistii cauta si acum sa afle cu exactitate cand si ce anume a declansat stopul cardio-respirator. Conform medicinei legale, stopul cardio-respirator reprezinta cauza imediata a mortii, dar cauza initiala, care a dus la acest stop trebuie gasita prin rezultatele necropsiei si ale analizelor toxicologice.
Un detinut ar fi afirmat ca l-a vazut cu «spume la gura»
Pentru realizarea acestor analize toxicologice care ar putea evidentia daca in corpul lui Crivat existau otravuri sau alte substante ce ar fi provocat stopul cardio-respirator, ieri, la laboratorul de medicina legala din Brasov au fost prelevate probe din mai multe organe. Ele au fost sigilate si, impreuna cu trupul neinsufletit al lui Crivat, vor fi aduse la Bucuresti, la Institutul de Medicina Legala. Iata, asadar, ca ipoteza conform careia Crivat ar fi fost otravit nu este inca exclusa. Coroborata acestei ipoteze este si declaratia unuia dintre detinutii de la penitenciar, care a afirmat ieri ca l-ar fi vazut pe Crivat „cu spume la gura“.
Tricoul «de firma» rupt si alte lucruri suspecte
Ce nu se mai leaga in toata povestea mortii subite a lui Sorin Crivat? Spre exemplu, faptul ca tricoul cu care era imbracat, tricou scump, de firma, albastru, pe care-l purta foarte rar - sustine avocatul – si doar la vorbitor, era rupt pe el. „In nici un caz, el, care tinea foarte mult la acel tricou, nu-l folosea cand facea sport“, ne spune avocatul Cretescu. Familia l-a gasit pe Sorin Crivat la spital „ca un caine, intr-o camera mizerabila, aruncat pe burta. E posibil atata lipsa de umanism, de respect fata de o persoana care a decedat, indiferent cine ar fi? Oribil!“.
Apoi, informatiile din penitenciar au fost acelea conform carora Crivat alergase zece minute si jucase fotbal. Cunoscutii acestuia declara ca Sorin Crivat nu juca fotbal. Este si aceasta o enigma. Care va trebui elucidata de anchetatori.
Ultima intrebare duce iar catre ipoteza otravirii: Crivat era, conform martorilor oculari de la prosectura spitalului, vanat pe tot corpul. Medicii legisti sustin ca au existat cazuri in care s-a demonstrat mai tarziu ca decedatul a fost victima a unor substante methemoglobinizate, care au dus la un astfel de deces prin stop cardio-respirator. Dar acest lucru nu poate fi confirmat decat de catre analizele de laborator toxicologic si in nici un caz acestea nu sunt finalizate mai devreme de trei saptamani.
Crivat era sanctionat si nu avea voie la pachete de acasa!
Pe de alta parte, Crivat nu avea voie sa primeasca pachete de acasa. In luna decembrie a anului trecut el a fost sanctionat de conducerea penitenciarului pentru ca in camera unde se afla arestat preventiv fusese gasit un telefon mobil. De pe acel telefon vorbisera toti ceilalti arestati colegi de camera, dar nici unul dintre ei nu a fost sanctionat. Crivat a fost singurul. Urmare a acestei sanctiuni, Crivat manca si bea doar ceea ce i se dadea de la penitenciar sau de la colegii de camera.
Amenintarile au venit dupa declaratiile incendiare dintr-un dosar de la DNA
Amenintarile cu moartea – afirma persoane carora, deocamdata, le pastram anonimatul din motive lesne de inteles, au venit catre Sorin Crivat dupa ce acesta se hotarase sa colaboreze cu autoritatea judiciara intr-un dosar de la DNA-ul central. Avem informatii ca Sorin Crivat a fost audiat in acest dosar si ca el daduse informatii extrem de utile unei anchete in care se prefigura o caracatita foarte puternica a coruptiei, iar declaratiile lui Crivat vizeaza personaje din spectrul politic si din magistratura care nu ar fi dormit deloc linistite o data ce ar fi aflat declaratia lui. Amenintarile cu suprimarea vietii l-au facut pe Sorin Crivat – sustin persoane apropiate familiei acestuia – sa solicite anchetatorilor potectie. Daca aceasta protectie consta in eliberarea lui, judecarea in dosarul de la instanta si anchetarea, in continuare, in alt dosar de la DNA Brasov care priveste un caz de evaziune fiscala, sau ca martor in dosarul de la DNA central, Dumnezeu stie. Ramane ca ancheta criminalistica sa stabileasca si aceste aspecte.
Legaturi profesionale ciudate intre Crivat si consilierul lui Vosganian, Diomid Perciun
Din datele pe care le detinem reiese ca Sorin Crivat a ajuns la OPSPI in primavara anului 2006. O data cu el a aparut pe coridoarele MEC, unde avea sediul si OPSPI, un anume personaj Diomid Perciun. Astazi, acesta a ajuns consilierul personal al ministrului Varujan Vosganian. Exista angajati ai MEC care sustin ca acest Perciun e cel care taie si spanzura azi prin ministerul condus de Varujan Vosganian. Angajatii se plang ca Perciun, care nu ar fi strain de mai vechile structuri informative ale 0962 (MAI) si DIM ( Directia Informatii Militare din MapN – potrivit declaratiei de avere, Perciun incaseaza anual 240 milioane lei vechi din pensia militara) ar da buzna prin birouri
, le-ar fotografia dosarele cum stau prin fisete etc. Interesant este ca, dupa ce Crivat a fost „saltat“ de procurorii DNA cu mandat de la judecator, Ministerul Economiei a ajuns sub „protectia“ informativa a acestui Perciun caruia nu-i stie nimeni reala ascensiune intr-o functie precum cea de „securitate informativa“. Tot ce se stie este ca Perciun si Crivat se cunosteau foarte bine si erau apropiati inca din vremea cand Perciun lucra in interiorul „Transelectrica“. Sa fie vorba, in ecuatie, despre doi ofiteri sub acoperire?
Sorin Crivat – un personaj controversat
Procurorii de la Serviciul Teritorial Anticoruptie Brasov au dispus, în 13 februarie, trimiterea în judecata, în stare de arest preventiv, a lui Sorin Crivat, consilier evaluare - examinare, fost sef al Corpului de Control al Ministerului Integrarii Europene (între 2 august 2004 si 14 aprilie 2006) si, din 2 mai 2006, sef al structurii de securitate la Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii în Industrie din cadrul Ministerului Economiei si Comertului.
Trimis in judecata pentru trafic de influenta
Crivat a fost trimis în judecata pentru savârsirea infractiunii de trafic de influenta. În acelasi dosar este judecat si Dumitru Preda pentru savârsirea infractiunii de favorizarea infractorului.
Din probele administrate a rezultat ca, în perioada 28 aprilie 2005 – 1 septembrie 2006, Sorin Crivat, folosindu-se de functiile publice detinute, a pretins de la o persoana denuntatoare - administrator al unor firme din domeniul petrolier - un procentaj de 10 la suta din valoarea câstigului afacerii acestuia si a primit, prin intermediari, suma totala de 107.900 lei (31.874 euro).
În schimb, potrivit procurorilor, Crivat a lasat sa se creada ca are influenta asupra functionarilor publici de la Directia Generala a Finantelor Publice a judetului Vâlcea, respectiv de la Administratia Finantelor Publice a orasului Brezoi (judetul Vâlcea), pentru a-i determina sa aprobe eliberarea unor autorizatii de utilizator final (documente necesare societatilor comerciale care achizitioneaza uleiuri minerale neaccizabile de la rafinarii).
De asemenea, inculpatul a vrut sa lase impresia ca are influenta asupra functionarilor publici din cadrul Garzii Financiare, în vederea opririi unor eventuale controale care erau în curs de efectuare la firmele persoanei denuntatoare.
Incercarea de tergiversare a anchetarii sale
Cat a fost consilier evaluare–examinare–grad superior în cadrul Ministerului Integrarii Europene - Corpul de control al Ministrului, Sorin Crivat avea ca principala sarcina de serviciu verificarea si controlul. În perioada decembrie 2006 – ianuarie 2007, Dumitru Preda l-a sprijinit pe Sorin Crivat pentru a îngreuna urmarirea penala, desi cunostea ca acesta din urma era cercetat de catre Directia Nationala Anticoruptie. Sustinând ca ar fi ofiter sub acoperire, împreuna cu Crivat Sorin a întocmit un asa numit raport informativ pe care l-a depus la Administratia prezidentiala, cu scopul vadit de a tergiversa sau chiar de a opri urmarirea penala ce fusese declansata de organele judiciare. De fapt, se dorea acreditarea ideii ca cei doi faceau parte dintr-un presupus grup operativ alaturi de ofiteri superiori din serviciile secrete.
Dat afara din sala de judecata
Sorin Crivat era cunoscut drept un personaj controversat si inainte de a ocupa aceasta a functie. A fost demis din functia de sef al Corpului de Control din cadrul Ministerului Integrarii pentru repetate absente nemotivate de la locul de munca. Pe de alta parte, Sorin Crivat a fost vazut in repetate randuri in compania a diversi interlopi. Ba chiar a generat si un imens scandal pe vremea cand era angajat al Ministerului Integrarii. El s-a prezentat la un proces aflat pe rolul Tribunalului Iasi – care, altminteri, se desfasura cu usile inchise – pentru a-si sustine (macar) moral „nasul“, un renumit interlop local. Instanta a dispus ca Sorin Crivat sa paraseasca sala de judecata din cauza manifestarii unei atitudini inadecvate si dupa ce acesta nu a vrut sa se legitimeze cu actul de identitate si sa demonstreze gradul de rudenie cu asa-zisul nas, Tiberiu Cristodorescu. Sorin Crivat a facut, insa, uz de legitimatia de serviciu de la Ministerul Integrarii, insa instanta nu a tinut cont de functia sa si l-a evacuat. Procesul in cauza privea un atentat mafiot, care ar fi fost comis de un alt interlop local, Vasile Rodideal, impotriva asa-zisului nas al lui Sorin Crivat, Tiberiu Cristodorescu. Scandalul generat s-a finalizat cu interventia ministrului integrarii, Anca Boagiu, care a anuntat deschiderea unei anchete referitoare la atitudinea sefului Corpului de Control, Sorin Crivat.
Crivat a dat in judecata Ministerul Integrarii Europene dupa ce a fost dat afara pentru numeroase absente
Sorin Crivat a dat in judecata Ministerul Integrarii Europene, de unde a fost dat afara pentru lipsa repetata si nejustificata de la birou. Crivat a fost membru al Corpului de Control al MIE. „Decizia de incetare a contractului de munca a avut in vedere concluziile Comisiei de Disciplina, precum si absentele nemotivate de la locul de munca“, comunica, la acea vreme, Biroul de presa al Ministerului Integrarii Europene.
Ce aveau in comun Crivat si Scaletchi? Un denuntator
Numele lui Sorin Crivat este legat de cel al lui Florentin Scaletchi, presedintele Organizatiei pentru Apararea Drepturilor Omului, recent condamnat pentru coruptie, prin cel putin doua elemente. Primul ar fi ca si Crivat si Scaletchi au avut acelasi denuntator brasovean: Florin Daniel Guran, un afacerist de la poalele Tampei. In al doilea rand, Crivat a fost martor-cheie in procesul de coruptie al sefului OADO.
Guran vs Scaletchi
Afaceristul brasovean Florin Daniel Guran era si el cercetat de DNA Brasov, intr-un dosar penal pentru inselaciune, evaziune fiscala, fals si uz de fals, dupa ce, in urma cu doi ani, comisarii Garzii Financiare Brasov au descoperit ca pusese pe picioare o vasta retea de comert ilegal cu uleiuri minerale neaccizabile vandute drept motorina, paguba la bugetul statului depasind 600 de miliarde de lei vechi. Pentru a scapa de dosar, Guran a apelat la „serviciile“ lui Florentin Scaletchi, pe care, ulterior, l-a „dat in gat“ la DNA, sustinand ca, dupa ce i-a luat 10.000 de dolari in schimbul unei legitimatii de comisar OADO, acesta l-a „usurat“ de inca un milion de euro spre a interveni „unde trebuie“ pentru stoparea anchetei.
Guran vs Crivat
Potrivit anchetatorilor, Sorin Crivat a fost denuntat de un afacerist de la poalele Tampei, Florin Daniel Guran, patronul mai multor firme de comert cu produse petroliere, de la care, in perioada aprilie 2005 - septembrie 2006, ar fi primit peste 30.000 de euro spaga in schimbul promisiunii ca va interveni la sefii mai multor directii fiscale
din tara, in principal, in Valcea, in scopul obtinerii autorizatiilor de utilizator final pentru societatile sale. De asemenea, i-a promis lui Guran ca are influenta asupra functionarilor publici din cadrul Garzii Financiare, în vederea opririi unor eventuale controale care erau în curs de efectuare la firmele brasoveanului.
Martor-cheie pentru condamnarea de acum doua saptamani a liderului OADO
Surse judiciare ne-au declarat ca sentinta de condamnare a lui Florentin Scaletchi a depins foarte mult si de o declaratie a lui sorin Crivat, martor-cheie in procesul de coruptie al sefului OADO. Potrivit acelorasi surse, inainte ca Scaletchi sa fie condamnat, Sorin Crivat a primit, in Penitenciarul Codlea, avertizari ca ar fi bine sa-si schimbe declaratia data in procesul liderului OADO. Se pare ca Sorin Crivat a refuzat, Scaletchi fiind condamnat pe 14 martie
Costi Ionita a renuntat la masina de aur
Cu toate ca mai era doar un pas pana sa devina posesorul Jaguarului XJR placat cu aur de 24 de karate, Costi Ionita s-a razgandit. Artistul nu a mai vrut sa scoata din buzunar 140.000 de euro pentru limuzina de 5,5 metri, care in urma unor teste amanuntite a dat erori la partea electrica.
Dupa ce a primit-o, cantaretul a supus masina la teste amanuntite care sa releve eventualele erori pe computerul de bord, urmand ca dupa aceea sa faca actele finale.
Dupa ce in prima faza totul parea in regula, Costi a descoperit ca bolidul - care avea toate partile metalice din exterior, precum jantele, spoilerele, oglinzile, sigla masinii si masca radiatorului, imbracate cu aur - nu statea asa bine la sistemul electric, motiv pentru care s-a razgandit.
'Era o investitie serioasa si am vrut sa ma asigur ca totul este in regula. Din nefericire, nu era asa. Era vorba despre o masina de expozitie, nu de una nou-nouta, asa ca am preferat sa mai astept, in ciuda faptului ca imi doream aceasta masina', ne-a declarat Costi.
A dat deja comanda de o limuzina Mercedes CLS
Interpretul nu a stat prea mult pe ganduri si a dat comanda pentru o alta bijuterie pe roti: un Mercedes CLS. Acesta face parte din categoria automobilelor de lux, costa peste 100.000 de euro, in functie de dotari si poate ajunge chiar si la 300.000 de euro daca este modificat. Cantaretul mai are de asteptat cateva luni pana ce masina va ajunge in tara.
Dupa ce a primit-o, cantaretul a supus masina la teste amanuntite care sa releve eventualele erori pe computerul de bord, urmand ca dupa aceea sa faca actele finale.
Dupa ce in prima faza totul parea in regula, Costi a descoperit ca bolidul - care avea toate partile metalice din exterior, precum jantele, spoilerele, oglinzile, sigla masinii si masca radiatorului, imbracate cu aur - nu statea asa bine la sistemul electric, motiv pentru care s-a razgandit.
'Era o investitie serioasa si am vrut sa ma asigur ca totul este in regula. Din nefericire, nu era asa. Era vorba despre o masina de expozitie, nu de una nou-nouta, asa ca am preferat sa mai astept, in ciuda faptului ca imi doream aceasta masina', ne-a declarat Costi.
A dat deja comanda de o limuzina Mercedes CLS
Interpretul nu a stat prea mult pe ganduri si a dat comanda pentru o alta bijuterie pe roti: un Mercedes CLS. Acesta face parte din categoria automobilelor de lux, costa peste 100.000 de euro, in functie de dotari si poate ajunge chiar si la 300.000 de euro daca este modificat. Cantaretul mai are de asteptat cateva luni pana ce masina va ajunge in tara.
Gabriel Cotabita, amorezat lulea de un top-model
Se poate spune despre Gabriel Cotabita ca a avut tot timpul
succes la femeile frumoase. Solistul se tot plinge, in ultima vreme, ca nu mai are asa mare noroc in dragoste. Se ocupa de concerte, de impresariat, si lucreaza la un nou album, alaturi de VH2. Si cam atit. Cotabita al nostru a pus ochii pe o domnisoara, de profesie manechin, pe care o cheama Aniela, si care este foarte atragatoare. Aleasa are cu 25 de ani mai putin decit solistul. Amorezul a inceput sa se gudure pe linga top-model, a fost la citeva prezentari de-ale ei si l-a rugat pe un bun prieten, Catalin Catoiu-Teava, sa-i faca rost de numarul de telefon al acesteia. Se pare ca dorinta i-a fost indeplinita, iar amicul sau a venit urgent cu numarul de telefon. De data aceasta, cintaretul isi doreste o relatie de lunga durata si o femeie care sa-l iubeasca de-adevaratelea.
succes la femeile frumoase. Solistul se tot plinge, in ultima vreme, ca nu mai are asa mare noroc in dragoste. Se ocupa de concerte, de impresariat, si lucreaza la un nou album, alaturi de VH2. Si cam atit. Cotabita al nostru a pus ochii pe o domnisoara, de profesie manechin, pe care o cheama Aniela, si care este foarte atragatoare. Aleasa are cu 25 de ani mai putin decit solistul. Amorezul a inceput sa se gudure pe linga top-model, a fost la citeva prezentari de-ale ei si l-a rugat pe un bun prieten, Catalin Catoiu-Teava, sa-i faca rost de numarul de telefon al acesteia. Se pare ca dorinta i-a fost indeplinita, iar amicul sau a venit urgent cu numarul de telefon. De data aceasta, cintaretul isi doreste o relatie de lunga durata si o femeie care sa-l iubeasca de-adevaratelea.
joi, 19 februarie 2009
O veste rea si una buna: se scumpeste painea. Treptat
Pe vremuri, in lanul de gråu se pierdeau calaretii. Acum, abia se ascund daunatorii
Din cauza secetei, a unor daunatori nou-aparuti, a sistemelor de irigatii care sunt la pamant si a lipsei de interes a fermierilor pentru cultura de grau, procesatorii vor fi obligati sa importe grau la preturi foarte mari, avertizeaza specialistii din agricultura. Acest fapt va duce la majorarea substantiala sau chiar la dublarea preturilor la paine si produsele de panificatie.
Prima scumpire va fi resimtita in luna mai, iar apogeul va fi atins in septembrie, cand se va sti productia totala de grau din acest an. Producatorii sustin ca Ministerul Agriculturii a „umflat“ datele despre productia de grau din 2006, care, in realitate, a fost mult mai mica. Dovada este faptul ca procesatorii au fost nevoiti sa importe deja 300.000 tone de grau pentru a ne asigura painea cea de toate zilele.
Seceta din aceasta iarna va avea repercusiuni foarte grave asupra pretului produselor de panificatie, sustin specialistii. Incepånd cu luna mai, producatorii agricoli se asteapta ca pretul påinii si al produselor din panificatie sa creasca foarte mult. Din cauza secetei, a unor daunatori nou-aparuti si a lipsei de interes a fermierilor pentru cultura de gråu, procesatorii vor fi obligati sa importe gråu la preturi extrem de mari.
Principala cauza a valului de scumpiri este lipsa irigatiilor si faptul ca, pentru anul acesta, s-a insamantat cu grau doar jumatate din suprafata de anul trecut, ne-a declarat presedintele Federatiei Agrostar, Stefan Niculae.
„Fermierii s-au speriat foarte tare, vazand ce pret mic a avut graul de anul trecut. Totodata, lipsa subventiilor, acumulata cu toate problemele de pe piata graului, i-a determinat sa reduca suprafetele insamantate”, a adaugat liderul Agrostar.
„Primele scumpiri, la paine, le vom simti in lunile mai si iunie. Apogeul scumpirilor va fi, insa, in luna septembrie, cand se va cunoaste, exact, productia de grau recoltata in anul 2007”, a precizat presedintele Agrostar.
Asadar, din cauza lipsei de irigatii, culturile agricole din acest an sunt, deja, compromise, iar Romania va trebui sa importe cereale in cantitati industriale. „In Romania, pretul unei paini de 300 grame este de 5-6 bani, in timp
ce in Uniunea Europeana aceeasi paine costa in jur de 1,5 lei. Cum noi ne-am integrat in UE, vremea din Romania le-a picat ca o manusa importatorilor”, ne-a declarat presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara (FSIA), Dragos Frumosu.
„Daca mai tinem cont si de taxele impuse de «tovarasul» Avram de la ANSVSA, de TVA, care e mult mai mare decat in UE, de seceta si de iminenta importurilor, toate duc, clar, la scumpirea alimentelor, inclusiv a painii”, a adaugat Frumosu.
Daunatori ciudati distrug culturile
O alta cauza care a distrus o buna parte din culturile agricole din sudul tarii este aparitia unor daunatori foarte ciudati, care nu au fost inca depistati de catre specialisti, ne-a declarat presedintele Agrostar. Daunatorii au aparut inca de la sfarsitul anului trecut. Judetele cele mai afectate, atat de daunatori, cat si de seceta, sunt Giurgiu, Teleorman, Olt si Braila, a adaugat Niculae.
„M-am interesat in teritoriu si am aflat ca graul care a rasarit, deja, are o culoare galbena, ceea ce inseamna ca productia, la nivel national, este compromisa”, ne-a declarat presedintele FSIA.
MAPDR a mintit in privinta gråului
Producatorii agricoli sunt de parere ca oficialii din Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) au mintit cand au raportat productia totala de grau, recoltata in anul 2006, in Romania.
„Productia a fost mult mai mica decat cea declarata, avand in vedere ca procesatorii au depus cerere inca din ianuarie ca sa importe 300.000 tone de grau pentru panificatie”, este de parere Stefan Niculae. „Cele 300.000 tone, alaturi de ce grau romanesc mai avem, vor ajunge pentru panificatie pana in iulie. Graul din import, adus direct la moara, costa 165 euto/tona”, ne-a declarat presedintele Rompan, Aurel Popescu.
Sistemele de irigatie, la pamånt
Sistemele de irigatie din Romania sunt la pamant. Din 9 milioane de hectare arabile, doar 500.000 au sisteme
de irigatii, dintre care doar pe 100.000 hectare functioneaza irigatoarele. In acest an, este o situatie delicata, speciala, iar MAPDR ar trebui sa intervina cu un program, pentru a sustine irigarea artificiala. Am trimis nenumarate solicitari la MAPDR, dar nu am primit, inca, nici un raspuns”, ne-a declarat Stefan Niculae.
Pe de alta parte, ministrul agriculturii, Dan Motreanu, a declarat, recent, ca suma alocata pentru sectorul irigatii în acest an va fi de 40 milioane de lei, dublu fata de valoarea stabilita initial, masura fiind determinata de avertizarile primite privind seceta din urmatoarele luni.
Din cauza secetei, a unor daunatori nou-aparuti, a sistemelor de irigatii care sunt la pamant si a lipsei de interes a fermierilor pentru cultura de grau, procesatorii vor fi obligati sa importe grau la preturi foarte mari, avertizeaza specialistii din agricultura. Acest fapt va duce la majorarea substantiala sau chiar la dublarea preturilor la paine si produsele de panificatie.
Prima scumpire va fi resimtita in luna mai, iar apogeul va fi atins in septembrie, cand se va sti productia totala de grau din acest an. Producatorii sustin ca Ministerul Agriculturii a „umflat“ datele despre productia de grau din 2006, care, in realitate, a fost mult mai mica. Dovada este faptul ca procesatorii au fost nevoiti sa importe deja 300.000 tone de grau pentru a ne asigura painea cea de toate zilele.
Seceta din aceasta iarna va avea repercusiuni foarte grave asupra pretului produselor de panificatie, sustin specialistii. Incepånd cu luna mai, producatorii agricoli se asteapta ca pretul påinii si al produselor din panificatie sa creasca foarte mult. Din cauza secetei, a unor daunatori nou-aparuti si a lipsei de interes a fermierilor pentru cultura de gråu, procesatorii vor fi obligati sa importe gråu la preturi extrem de mari.
Principala cauza a valului de scumpiri este lipsa irigatiilor si faptul ca, pentru anul acesta, s-a insamantat cu grau doar jumatate din suprafata de anul trecut, ne-a declarat presedintele Federatiei Agrostar, Stefan Niculae.
„Fermierii s-au speriat foarte tare, vazand ce pret mic a avut graul de anul trecut. Totodata, lipsa subventiilor, acumulata cu toate problemele de pe piata graului, i-a determinat sa reduca suprafetele insamantate”, a adaugat liderul Agrostar.
„Primele scumpiri, la paine, le vom simti in lunile mai si iunie. Apogeul scumpirilor va fi, insa, in luna septembrie, cand se va cunoaste, exact, productia de grau recoltata in anul 2007”, a precizat presedintele Agrostar.
Asadar, din cauza lipsei de irigatii, culturile agricole din acest an sunt, deja, compromise, iar Romania va trebui sa importe cereale in cantitati industriale. „In Romania, pretul unei paini de 300 grame este de 5-6 bani, in timp
ce in Uniunea Europeana aceeasi paine costa in jur de 1,5 lei. Cum noi ne-am integrat in UE, vremea din Romania le-a picat ca o manusa importatorilor”, ne-a declarat presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara (FSIA), Dragos Frumosu.
„Daca mai tinem cont si de taxele impuse de «tovarasul» Avram de la ANSVSA, de TVA, care e mult mai mare decat in UE, de seceta si de iminenta importurilor, toate duc, clar, la scumpirea alimentelor, inclusiv a painii”, a adaugat Frumosu.
Daunatori ciudati distrug culturile
O alta cauza care a distrus o buna parte din culturile agricole din sudul tarii este aparitia unor daunatori foarte ciudati, care nu au fost inca depistati de catre specialisti, ne-a declarat presedintele Agrostar. Daunatorii au aparut inca de la sfarsitul anului trecut. Judetele cele mai afectate, atat de daunatori, cat si de seceta, sunt Giurgiu, Teleorman, Olt si Braila, a adaugat Niculae.
„M-am interesat in teritoriu si am aflat ca graul care a rasarit, deja, are o culoare galbena, ceea ce inseamna ca productia, la nivel national, este compromisa”, ne-a declarat presedintele FSIA.
MAPDR a mintit in privinta gråului
Producatorii agricoli sunt de parere ca oficialii din Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) au mintit cand au raportat productia totala de grau, recoltata in anul 2006, in Romania.
„Productia a fost mult mai mica decat cea declarata, avand in vedere ca procesatorii au depus cerere inca din ianuarie ca sa importe 300.000 tone de grau pentru panificatie”, este de parere Stefan Niculae. „Cele 300.000 tone, alaturi de ce grau romanesc mai avem, vor ajunge pentru panificatie pana in iulie. Graul din import, adus direct la moara, costa 165 euto/tona”, ne-a declarat presedintele Rompan, Aurel Popescu.
Sistemele de irigatie, la pamånt
Sistemele de irigatie din Romania sunt la pamant. Din 9 milioane de hectare arabile, doar 500.000 au sisteme
de irigatii, dintre care doar pe 100.000 hectare functioneaza irigatoarele. In acest an, este o situatie delicata, speciala, iar MAPDR ar trebui sa intervina cu un program, pentru a sustine irigarea artificiala. Am trimis nenumarate solicitari la MAPDR, dar nu am primit, inca, nici un raspuns”, ne-a declarat Stefan Niculae.
Pe de alta parte, ministrul agriculturii, Dan Motreanu, a declarat, recent, ca suma alocata pentru sectorul irigatii în acest an va fi de 40 milioane de lei, dublu fata de valoarea stabilita initial, masura fiind determinata de avertizarile primite privind seceta din urmatoarele luni.
Uraganul Katrina loveste santierele navale romanesti
Peste o mie de muncitori de la principalele santiere navale au plecat la munca in Vest. Cea mai cautata destinatie este SUA, unde Uraganul Katrina a lasat santierele navale din New Orleans fara forta de munca.
O mie de specialisti au parasit santierele navale romanesti si s-au angajat la New Orleans, in locul americanilor alungati de uragan.
Santierele navale din Mangalia, Galati, Braila si Tulcea sint de citeva luni intr-o acuta criza de personal calificat. Peste o mie de muncitori si ingineri au plecat la New Orleans si s-au angajat in locul americanilor care, loviti de Uraganul Katrina, au preferat sa se stabileasca in zone mai putin expuse stihiilor venite dinspre ocean. Si cum sa nu pleci la un salariu de 3.900 de dolari, cu masa si cazarea asigurate?
Gata, nu mai tine minciuna, s-au prins in sfirsit directorii de resurse umane de la marile santiere navale romanesti de ce, de citeva luni, sute de angajati tot vin si le cer, cu ochii in pamint, adeverinte de salarizare si copii
dupa cartea de munca, cica pentru credite ca sa-si ia frigidere. Aiurea frigidere... Cum primesc viza de SUA, acceptul viitorului angajator si biletul de avion, muncitorii nu se mai intorc nici sa-si faca lichidarea. Sint imediat trecuti pe o lista neagra de catre conducere, alaturi de cei concediati pentru ca au furat sau pentru ca erau beti in timpul
programului. Din primavara anului trecut, bate un vinticel promitator pentru angajatii santierelor navale. E un vinticel-consecinta al marelui Uragan Katrina.
Efectul intirziat ‘’Katrina’’
Totul a inceput prin martie 2006, la Galati, cind o firma de intermediere a fortei de munca a inceput sa caute lucratori romani pentru santierele navale din New Orleans. Dupa trecerea uraganului, miile de oameni ramasi fara case au primit din partea guvernului federal ajutoare financiare lunare care depaseau, in multe cazuri, salariile pe care le luau inainte. Multi au preferat sa paraseasca statul Louisiana, prea expus stihiilor venite dinspre ocean, si s-au stabilit in zone mai sigure. Asa s-au golit de muncitori santierele navale din New Orleans si din imprejurimi, facind loc cohortelor de romani.
Astazi, peste 700 de romani lucreaza in SUA pe salarii cuprinse intre 3.000 si 3.900 de dolari, la care se adauga masa si cazarea. Si aproape inca pe atitia lucreaza in tarile din UE cu puternica industrie navala, pentru lefuri in jur de 1.900 de euro. Au plecat de la santierele navale Galati, Mangalia, Constanta, Braila si Tulcea. Exodul nu e pe sfirsite. „De la inceputul anului a crescut numarul celor care vor sa lucreze cu acte in regula peste Ocean. Contractele sint vizate si de Ambasada SUA“, ne-a declarat Georgiana Pantus, proprietara agentiei de intermediere din Galati.
Managementul tigrului
Luna trecuta, pe 22 ianuarie 2007, s-au implinit zece ani de cind o puternica firma din Coreea de Sud, tara ce detine suprematia mondiala in constructia de nave, a preluat 51% dintre actiunile santierului naval Mangalia. Fiecare an a insemnat cresterea productivitatii. Anul trecut, cu 20 la suta. Dar Daewoo Mangalia Heavy Industries traieste astazi prima experienta de plecare masiva a muncitorilor sai, oameni dintre cel mai bine calificati, stapinitori dezinvolti ai tehnicilor moderne de sudura, inclusiv cea semiautomata in strat protector de CO2. Conducerea coreeana a trecut cu bine peste ceea ce directorii de resurse umane numesc, inca nervosi, „fenomenul Bahamas“. Au plecat atunci, in 2004, sa lucreze in porturile din Bahamas, Dubai si Singapore undeva la o suta de angajati, dar ce se intimpla acum depaseste asteptarile conducerii. De la DMHI au plecat 560 de angajati, din totalul de 4.151 de salariati. Dintre cei plecati, 230 lucreaza in SUA, pe santierele navale ramase fara forte de munca in urma Uraganului Katrina. Restul au optat pentru santierele navale din Norvegia, Olanda, Italia. De la santierul naval din Galati au plecat peste 400, din 3.000 de angajati, potrivit lui Pavel Stelian, secretarul general al sindicatului societatii. Alte sute au plecat sau continua sa plece de la santierele din Braila, Tulcea si Constanta.
Politia anti-betivani
Le-a luat ani intregi managerilor coreeni sa reduca numarul celor care furau sau care se imbatau. Au infiintat o politie interna pentru a-i prinde, i-au trecut pe o lista si i-au concediat imediat. Acum, pe aceeasi lista, sint scrise si numele celor care au anuntat ca vor sa-si cumpere frigidere pe credit si nu s-au mai intors. Au inzestrat pe fiecare angajat, de la portar pina la director, cu o matura si un faras sub legamintul de-a face curat inainte si dupa intrarea in schimbul de lucru. Au umblat coreenii pina si la fibra cea mai ascunsa a muncitorului roman, in incercarea de a-i domestici intunericul launtrului: l-au pus sa faca in fiece dimineata gimnastica pe imnul national, sperind sa-l faca mindru si sa-i legitimeze zelul. Si nu trece zi in care muncitorii ce-si termina tura sa nu fie perchezitionati de paznicii instalati la fiecare iesire, in cite doua rinduri, unul chiar la poarta, altul la 30 de metri in afara intreprinderii. Ultima sita.
Salarii duble - peste patru ani
Dar ce lasa in urma muncitorii plecati de la Mangalia la New Orleans? Santierul naval Daewoo Mangalia a obtinut in 2006 din vinzarile de nave pe care le construieste - port containere, in general - peste 280 de milioane de euro. Pentru 2007, conducerea a estimat ca va ajunge la 500 de milioane de euro. „Santierul are comenzi pina in 2010, cind vom ajunge la contracte de un miliard de dolari. Daca respectam aceste grafice, in patru ani dublam salariile“, spune presedintele companiei. Salariul mediu brut - cu tot cu spor de vechime - al unui muncitor este de 1.960 RON. Pe 15 februarie sint programate negocieri intre sindicat si conducerea santierului privind cresterile salariale.
Sefii sint imbracati in jachete bej, identice cu cele purtate de inginerii de pe santierul-mama din Coreea, si arata un respect deosebit pentru presedintele companiei, domnul Jae Bong Lee. Aproape toti din conducere au fost in schimburi de experienta pe santierul-mama din Kopo, Coreea de Sud. S-au intors cu o idee care i-a cutremurat la inceput: „Un vapor de aceleasi dimensiuni, intre 4.800-6.000 TDW, pe care noi il facem intr-un an, este fabricat in Coreea de Sud in patru luni“, spune Iulian Sandu, manager de resurse umane si afaceri generale. Viitorul suna bine, viitorul suna bej. Domnul Lee isi serveste oaspetii cu ceai de ging-seng, zimbeste des, cu un soi de smerenie. Indaratul zimbetului ramine insa intreaga lucirea de inox a ochilor. Singurul lucru ce-i arata puterea e virful in steluta al unui stilou Mont Blanc, de citeva sute de euro, ascuns in buzunarul de la piept al jachetei bej.
O lege care sa-i tina in tara
„Avem nevoie de inca o mie de angajati in urmatorii trei ani“, spune presedintele Lee. Ce strategii a gindit ca sa-i retina pe cei care vor sa plece!? „Pe toti, nu putem. Ne-am propus sa angajam muncitori din alte judete, alaturi de tinerii absolventi ai unei scoli profesionale de care se ingrijeste santierul. Si incercam sa le oferim ceea ce au nevoie mai mult, adica o casa. Avem zece camine de nefamilisti, cu garsoniere si apartamente, sintem pe cale sa le renovam, vom construi alte 500 de locuinte, dar nu e suficient. Ii rugam pe cei de la Agentia Nationala de Locuinte sa construiasca la Mangalia 500 de apartamente. Spre deosebire de firmele straine care au deschis in Romania supermarketuri, ce vind marfa multa de import si expatriaza profitul, noi intoarcem in Romania aproape tot profitul pe investitii, adica sute de milioane de dolari. N-ar strica ceva respect din partea Guvernului. Ba chiar rugam Guvernul si Parlamentul sa dea o lege prin care ori sa interzica plecarea muncitorilor, ori sa ne despagubeasca. In Coreea, statul plateste cursurile de calificare organizate de firma noastra in cazul in care ne pleaca muncitorii. Imaginati-va Mangalia fara santierul naval!? Vedeti? Nu puteti!“.
* Revolta „patriotilor“
Impotriva firmei de plasare a fortei de munca din Galati s-a stirnit o furtuna de dusmanii locale. De la conducerile santierelor pina la administratiile din cele patru judete, plus
ziarele locale, toata lumea critica agentia. Ca prin anii ’50, valurile de dusmanie au iscat valuri de controale: „Ne-am trezit cu o sumedenie de controale, din partea Politiei Economice, a Garzii Financiare, a Inspectiei Muncii“. Conducerile santierelor au semnat o scrisoare de protest adresata Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale. Pentru vreo saptamina, muncitorii care-si depusesera dosarul s-au panicat si au sunat la agentie intrebind ce-i adevarat in zvonul „ca nu se mai pleaca“.
O mie de specialisti au parasit santierele navale romanesti si s-au angajat la New Orleans, in locul americanilor alungati de uragan.
Santierele navale din Mangalia, Galati, Braila si Tulcea sint de citeva luni intr-o acuta criza de personal calificat. Peste o mie de muncitori si ingineri au plecat la New Orleans si s-au angajat in locul americanilor care, loviti de Uraganul Katrina, au preferat sa se stabileasca in zone mai putin expuse stihiilor venite dinspre ocean. Si cum sa nu pleci la un salariu de 3.900 de dolari, cu masa si cazarea asigurate?
Gata, nu mai tine minciuna, s-au prins in sfirsit directorii de resurse umane de la marile santiere navale romanesti de ce, de citeva luni, sute de angajati tot vin si le cer, cu ochii in pamint, adeverinte de salarizare si copii
dupa cartea de munca, cica pentru credite ca sa-si ia frigidere. Aiurea frigidere... Cum primesc viza de SUA, acceptul viitorului angajator si biletul de avion, muncitorii nu se mai intorc nici sa-si faca lichidarea. Sint imediat trecuti pe o lista neagra de catre conducere, alaturi de cei concediati pentru ca au furat sau pentru ca erau beti in timpul
programului. Din primavara anului trecut, bate un vinticel promitator pentru angajatii santierelor navale. E un vinticel-consecinta al marelui Uragan Katrina.
Efectul intirziat ‘’Katrina’’
Totul a inceput prin martie 2006, la Galati, cind o firma de intermediere a fortei de munca a inceput sa caute lucratori romani pentru santierele navale din New Orleans. Dupa trecerea uraganului, miile de oameni ramasi fara case au primit din partea guvernului federal ajutoare financiare lunare care depaseau, in multe cazuri, salariile pe care le luau inainte. Multi au preferat sa paraseasca statul Louisiana, prea expus stihiilor venite dinspre ocean, si s-au stabilit in zone mai sigure. Asa s-au golit de muncitori santierele navale din New Orleans si din imprejurimi, facind loc cohortelor de romani.
Astazi, peste 700 de romani lucreaza in SUA pe salarii cuprinse intre 3.000 si 3.900 de dolari, la care se adauga masa si cazarea. Si aproape inca pe atitia lucreaza in tarile din UE cu puternica industrie navala, pentru lefuri in jur de 1.900 de euro. Au plecat de la santierele navale Galati, Mangalia, Constanta, Braila si Tulcea. Exodul nu e pe sfirsite. „De la inceputul anului a crescut numarul celor care vor sa lucreze cu acte in regula peste Ocean. Contractele sint vizate si de Ambasada SUA“, ne-a declarat Georgiana Pantus, proprietara agentiei de intermediere din Galati.
Managementul tigrului
Luna trecuta, pe 22 ianuarie 2007, s-au implinit zece ani de cind o puternica firma din Coreea de Sud, tara ce detine suprematia mondiala in constructia de nave, a preluat 51% dintre actiunile santierului naval Mangalia. Fiecare an a insemnat cresterea productivitatii. Anul trecut, cu 20 la suta. Dar Daewoo Mangalia Heavy Industries traieste astazi prima experienta de plecare masiva a muncitorilor sai, oameni dintre cel mai bine calificati, stapinitori dezinvolti ai tehnicilor moderne de sudura, inclusiv cea semiautomata in strat protector de CO2. Conducerea coreeana a trecut cu bine peste ceea ce directorii de resurse umane numesc, inca nervosi, „fenomenul Bahamas“. Au plecat atunci, in 2004, sa lucreze in porturile din Bahamas, Dubai si Singapore undeva la o suta de angajati, dar ce se intimpla acum depaseste asteptarile conducerii. De la DMHI au plecat 560 de angajati, din totalul de 4.151 de salariati. Dintre cei plecati, 230 lucreaza in SUA, pe santierele navale ramase fara forte de munca in urma Uraganului Katrina. Restul au optat pentru santierele navale din Norvegia, Olanda, Italia. De la santierul naval din Galati au plecat peste 400, din 3.000 de angajati, potrivit lui Pavel Stelian, secretarul general al sindicatului societatii. Alte sute au plecat sau continua sa plece de la santierele din Braila, Tulcea si Constanta.
Politia anti-betivani
Le-a luat ani intregi managerilor coreeni sa reduca numarul celor care furau sau care se imbatau. Au infiintat o politie interna pentru a-i prinde, i-au trecut pe o lista si i-au concediat imediat. Acum, pe aceeasi lista, sint scrise si numele celor care au anuntat ca vor sa-si cumpere frigidere pe credit si nu s-au mai intors. Au inzestrat pe fiecare angajat, de la portar pina la director, cu o matura si un faras sub legamintul de-a face curat inainte si dupa intrarea in schimbul de lucru. Au umblat coreenii pina si la fibra cea mai ascunsa a muncitorului roman, in incercarea de a-i domestici intunericul launtrului: l-au pus sa faca in fiece dimineata gimnastica pe imnul national, sperind sa-l faca mindru si sa-i legitimeze zelul. Si nu trece zi in care muncitorii ce-si termina tura sa nu fie perchezitionati de paznicii instalati la fiecare iesire, in cite doua rinduri, unul chiar la poarta, altul la 30 de metri in afara intreprinderii. Ultima sita.
Salarii duble - peste patru ani
Dar ce lasa in urma muncitorii plecati de la Mangalia la New Orleans? Santierul naval Daewoo Mangalia a obtinut in 2006 din vinzarile de nave pe care le construieste - port containere, in general - peste 280 de milioane de euro. Pentru 2007, conducerea a estimat ca va ajunge la 500 de milioane de euro. „Santierul are comenzi pina in 2010, cind vom ajunge la contracte de un miliard de dolari. Daca respectam aceste grafice, in patru ani dublam salariile“, spune presedintele companiei. Salariul mediu brut - cu tot cu spor de vechime - al unui muncitor este de 1.960 RON. Pe 15 februarie sint programate negocieri intre sindicat si conducerea santierului privind cresterile salariale.
Sefii sint imbracati in jachete bej, identice cu cele purtate de inginerii de pe santierul-mama din Coreea, si arata un respect deosebit pentru presedintele companiei, domnul Jae Bong Lee. Aproape toti din conducere au fost in schimburi de experienta pe santierul-mama din Kopo, Coreea de Sud. S-au intors cu o idee care i-a cutremurat la inceput: „Un vapor de aceleasi dimensiuni, intre 4.800-6.000 TDW, pe care noi il facem intr-un an, este fabricat in Coreea de Sud in patru luni“, spune Iulian Sandu, manager de resurse umane si afaceri generale. Viitorul suna bine, viitorul suna bej. Domnul Lee isi serveste oaspetii cu ceai de ging-seng, zimbeste des, cu un soi de smerenie. Indaratul zimbetului ramine insa intreaga lucirea de inox a ochilor. Singurul lucru ce-i arata puterea e virful in steluta al unui stilou Mont Blanc, de citeva sute de euro, ascuns in buzunarul de la piept al jachetei bej.
O lege care sa-i tina in tara
„Avem nevoie de inca o mie de angajati in urmatorii trei ani“, spune presedintele Lee. Ce strategii a gindit ca sa-i retina pe cei care vor sa plece!? „Pe toti, nu putem. Ne-am propus sa angajam muncitori din alte judete, alaturi de tinerii absolventi ai unei scoli profesionale de care se ingrijeste santierul. Si incercam sa le oferim ceea ce au nevoie mai mult, adica o casa. Avem zece camine de nefamilisti, cu garsoniere si apartamente, sintem pe cale sa le renovam, vom construi alte 500 de locuinte, dar nu e suficient. Ii rugam pe cei de la Agentia Nationala de Locuinte sa construiasca la Mangalia 500 de apartamente. Spre deosebire de firmele straine care au deschis in Romania supermarketuri, ce vind marfa multa de import si expatriaza profitul, noi intoarcem in Romania aproape tot profitul pe investitii, adica sute de milioane de dolari. N-ar strica ceva respect din partea Guvernului. Ba chiar rugam Guvernul si Parlamentul sa dea o lege prin care ori sa interzica plecarea muncitorilor, ori sa ne despagubeasca. In Coreea, statul plateste cursurile de calificare organizate de firma noastra in cazul in care ne pleaca muncitorii. Imaginati-va Mangalia fara santierul naval!? Vedeti? Nu puteti!“.
* Revolta „patriotilor“
Impotriva firmei de plasare a fortei de munca din Galati s-a stirnit o furtuna de dusmanii locale. De la conducerile santierelor pina la administratiile din cele patru judete, plus
ziarele locale, toata lumea critica agentia. Ca prin anii ’50, valurile de dusmanie au iscat valuri de controale: „Ne-am trezit cu o sumedenie de controale, din partea Politiei Economice, a Garzii Financiare, a Inspectiei Muncii“. Conducerile santierelor au semnat o scrisoare de protest adresata Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale. Pentru vreo saptamina, muncitorii care-si depusesera dosarul s-au panicat si au sunat la agentie intrebind ce-i adevarat in zvonul „ca nu se mai pleaca“.
Liban: explozii pe fundalul crizei politice
Două autobuze care circulau într-o zonă creştină din Liban au fost aruncate în aer. Şi-au pierdut viaţa cel puţin trei persoane şi multe altele au fost rănite. Incidentul a avut loc la Ein Alaq, în apropiere de oraşul natal al fostului preşedinte Amin Gemayel, al cărui fiu, Pierre, a fost asasinat în luna noiembrie.
Exploziile survin într-o perioadă de acute tensiuni în Liban şi exact cu o zi înainte de comemorarea a doi ani de la asasinarea fostului premier Rafik Hariri.
În Liban, ori de câte ori explodează o bombă sau e assinat un politician, oamenii sunt forţaţi să-şi aducă aminte cât de fragilă e pacea obţinută cu greu în ţara lor la sfârşitul războiului civil, în '90.
Cea mai mare lovitură a fost cea de acum aproape exact doi ani: asasinarea fostului premier Rafik Hariri - un eveniment a cărui undă de şoc a atins întreaga ţară, întreaga regiune şi ale cărui consecinţe afectează încă Libanul.
Însă atentatele de marţi asupra unor autobuze dintr-o zonă creştină par să fi extins aria celor ţintiţi - de la politicieni către oamenii simpli.
Atacuri au mai avut loc şi înainte împotriva unor comunităţi creştine dar acesta e unul dintre cele mai grave şi s-a soldat cu victime. Pentru libanezii obişnuiţi, e o mutaţie îngrijorătoare.
Mulţi îşi vor aminti că războiul civil a început în 1975 printr-un atac asupra unui autobuz în care se aflau civili.
O dată în plus
, polarizata societate libaneză se simte prinsă într-o luptă mai amplă, dată regional şi internaţionale între Siria şi Iran pe de-o parte şi America - pe de alta.
Şi cum victimele atacurilor provin din comunităţile care s-au opus influenţei exercitate de Siria asupra Libanului, acuzaţiile se îndreaptă deja spre Damasc în vreme ce autorităţile de aici, într-un gest devenit de rutină, resping orice implicare.
Exploziile survin într-o perioadă de acute tensiuni în Liban şi exact cu o zi înainte de comemorarea a doi ani de la asasinarea fostului premier Rafik Hariri.
În Liban, ori de câte ori explodează o bombă sau e assinat un politician, oamenii sunt forţaţi să-şi aducă aminte cât de fragilă e pacea obţinută cu greu în ţara lor la sfârşitul războiului civil, în '90.
Cea mai mare lovitură a fost cea de acum aproape exact doi ani: asasinarea fostului premier Rafik Hariri - un eveniment a cărui undă de şoc a atins întreaga ţară, întreaga regiune şi ale cărui consecinţe afectează încă Libanul.
Însă atentatele de marţi asupra unor autobuze dintr-o zonă creştină par să fi extins aria celor ţintiţi - de la politicieni către oamenii simpli.
Atacuri au mai avut loc şi înainte împotriva unor comunităţi creştine dar acesta e unul dintre cele mai grave şi s-a soldat cu victime. Pentru libanezii obişnuiţi, e o mutaţie îngrijorătoare.
Mulţi îşi vor aminti că războiul civil a început în 1975 printr-un atac asupra unui autobuz în care se aflau civili.
O dată în plus
, polarizata societate libaneză se simte prinsă într-o luptă mai amplă, dată regional şi internaţionale între Siria şi Iran pe de-o parte şi America - pe de alta.
Şi cum victimele atacurilor provin din comunităţile care s-au opus influenţei exercitate de Siria asupra Libanului, acuzaţiile se îndreaptă deja spre Damasc în vreme ce autorităţile de aici, într-un gest devenit de rutină, resping orice implicare.
`Am iubit multe femei pe ascuns`
Cu greu poate fi asociata imaginea batrinelului de 74 de ani, care inca mai conduce destinele Frantei din Palatul Elysée, cu cea a unui Casanova sau Don Juan. Dar presedintele Jacques Chirac sustine, intr-o lucrare cu caracter autobiografic intitulata "L`Inconnu de l` Elyseés" (Necunoscutul de la Elisées) si redactata in colaborare cu jurnalistul Pierre Péan, ca da. De altfel, exista si alte marturii care intregesc portretul de "mare amator de femei" al presedintelui francez. "Mi-au placut intotdeauna femeile", marturiseste Chirac, care nu ascunde nici faptul ca, de-a lungul celor patru decenii de cariera politica (dintre care 12 in fruntea statului francez) a tot alergat dupa fuste. "Am facut-o insa cu cea mai mare discretie", a tinut el sa precizeze. Discretie se traduce in acest context prin "departe de ochii presei si ai opiniei publice", pentru ca Bernadette Chirac, pe care presedintele a cunoscut-o cind erau amindoi studenti la Institutul de Stiinte Politice si cu care s-a insurat in 1956, a aflat mereu, intr-un fel sau altul, de aventurile si relatiile extraconjugale ale sotului ei. "Sotul meu a fost si este un barbat chipes, care a stiut sa fructifice, in fata sexului frumos, acest avantaj", a recunoscut doamna Chirac. O alta precizare pe care ilustrul ei sot a facut-o este ca nici una dintre femeile care au trecut prin viata
lui "nu l-a influentat vreodata din punct de vedere politic", desi una dintre ele era o jurnalista ce ar fi putut sa se amestece in deciziile luate la Palatul Elyseé. Asta s-a intimplat in anii `70 ai secolului trecut, pe cind actualul presedinte era prim-ministru. Desi ascunse cu grija de ochii publicului, aventurile sale galante au constituit deseori de prilej comentarii malitioase. Unul dintre acestea a fost ca Chirac ar avea un copil nelegitim in Japonia. Presedintele Frantei a dezmintit insa acest fapt.
Infidelitatea, o traditie seculara in politica franceza
Trebuie spus ca, in acest domeniu, Jacques Chirac nu este nici primul, nici ultimul lider francez care si-a facut din infidelitate un mod de viata. Predecesorul sau, François Mitterand, presedinte al Frantei pina in 1995, avea nu una, ci doua familii si o fiica nelegitima. Aventurile extraconjugale ale politicienilor nu mai impresioneaza demult pe nici un francez. Si asta nu de ieri, de azi, pentru ca, inainte de a avea presedinti, Franta a avut regi si imparati. Care, la rindul lor, au avut si ei amante, legaturi extraconjugale si copii
din flori. Tabuul "discretiei generale" a fost insa incalcat in 2001 de catre fostul sofer al lui Jacques Chirac, Jean-Claude Lomond, care, in bestsellerul "Sexus Politicus", isi descrie fostul "patron" in urmatorii termeni: "S-a culcat cu secretare si activiste ale partidului, cu orice femeie care consimtea sa ramina in biroul lui mai mult de 15 minute". Revenind la autobiografia redactata in colaborare cu Pierre Péan, trebuie spus ca Jacques Chirac a tinut sa-i multumeasca public sotiei sale "pentru intelegerea si sprijinul constant" pe care i le-a acordat.
lui "nu l-a influentat vreodata din punct de vedere politic", desi una dintre ele era o jurnalista ce ar fi putut sa se amestece in deciziile luate la Palatul Elyseé. Asta s-a intimplat in anii `70 ai secolului trecut, pe cind actualul presedinte era prim-ministru. Desi ascunse cu grija de ochii publicului, aventurile sale galante au constituit deseori de prilej comentarii malitioase. Unul dintre acestea a fost ca Chirac ar avea un copil nelegitim in Japonia. Presedintele Frantei a dezmintit insa acest fapt.
Infidelitatea, o traditie seculara in politica franceza
Trebuie spus ca, in acest domeniu, Jacques Chirac nu este nici primul, nici ultimul lider francez care si-a facut din infidelitate un mod de viata. Predecesorul sau, François Mitterand, presedinte al Frantei pina in 1995, avea nu una, ci doua familii si o fiica nelegitima. Aventurile extraconjugale ale politicienilor nu mai impresioneaza demult pe nici un francez. Si asta nu de ieri, de azi, pentru ca, inainte de a avea presedinti, Franta a avut regi si imparati. Care, la rindul lor, au avut si ei amante, legaturi extraconjugale si copii
din flori. Tabuul "discretiei generale" a fost insa incalcat in 2001 de catre fostul sofer al lui Jacques Chirac, Jean-Claude Lomond, care, in bestsellerul "Sexus Politicus", isi descrie fostul "patron" in urmatorii termeni: "S-a culcat cu secretare si activiste ale partidului, cu orice femeie care consimtea sa ramina in biroul lui mai mult de 15 minute". Revenind la autobiografia redactata in colaborare cu Pierre Péan, trebuie spus ca Jacques Chirac a tinut sa-i multumeasca public sotiei sale "pentru intelegerea si sprijinul constant" pe care i le-a acordat.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
